Prima pagină » Actualitate » Pierde Zelenski din influență într-o Ucraină post-conflict? „Trebuie să evite o CONFRUNTARE directă cu Valeri Zalujnîi, ex-șeful armatei”  

Pierde Zelenski din influență într-o Ucraină post-conflict? „Trebuie să evite o CONFRUNTARE directă cu Valeri Zalujnîi, ex-șeful armatei”  

Pierde Zelenski din influență într-o Ucraină post-conflict? „Trebuie să evite o CONFRUNTARE directă cu Valeri Zalujnîi, ex-șeful armatei”  

Eventualele negocieri de pace și încheierea luptelor de pe frontul ucrainean ar deschide și drumul pentru alegerile prezidențiale în Ucraina. Volodimir Zelenski are șanse mari să fie câștigător, însă victoria sa nu este garantată. Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă a resuscitat politica internă din Ucraina, iar promisiunea acestuia că va pune capăt conflictului înseamnă că și alegerile prezidențiale trebuie luate în calcul la Kiev.

Alegerile au fost suspendate atunci când în Ucraina a fost introdusă legea marțială – pe data de 24 februarie 2022 -, în contextul invadării țării de către armata rusă. „Suntem puternici, suntem gata pentru orice, vom învinge”, spunea Volodimir Zelenski în acea zi.

„Chiar dacă nu există nicio garanție că pacea este foarte aproape, mulți încep deja campania”, scrie Konstantin Skorkin, jurnalist și cercetător independent care studiază istoria politică a Donbasului și publică articole în Foreign Affairs, The Moscow Times sau pe site-ul Carnegie Endowment for International Peace.

„Popularitatea lui Zalujnîi continuă să crească”

Cea mai mare necunoscută – când vine vorba de viitoarele alegeri prezidențiale – este dacă fostul comandant al armatei ucrainene, generalul Valeri Zalujnîi, va candida pentru funcția de președinte al Ucrainei.

Candidatura lui Zalujnîi – sau lipsa acesteia – este cea care va modela cursa prezidențială din Ucraina post-conflict. Deși Zalujnîi este ambasadorul Ucrainei la Londra, din iulie 2024, el rămâne foarte popular acasă.

Valeri Zalujnîi nu s-a limitat doar la eforturi pur diplomatice.

  • Și-a publicat memoriile, care au inclus unele critici la adresa președintelui Volodimir Zelenski.
  • S-a întâlnit cu comandanții militari ucraineni.
  • A comentat probleme majore, cum ar fi modul în care ar putea fi formată o nouă elită ucraineană și strategia globală a Occidentului.

Popularitatea lui Zalujnîi continuă să crească și cel puțin 80% dintre ucraineni spun că au încredere în el.

Într-un ipotetic al doilea tur între Valeri Zalujnîi și Zelenski, sondajele sugerează că rezultatul ar fi destul de strâns – Zelenski ar obține 42%, iar  Zalujnîi, 40%.

Dacă Zelenski spera ca «exilarea» lui Valeri Zalujnîi la Londra să-l scoată din lupta politică, atunci a calculat greșit. Cu toate acestea, în timp ce speculațiile se învârtesc în jurul lui Valeri Zalujnîi, propriile sale planuri sunt neclare și se știu foarte puține despre opiniile sale politice.

Comentariile făcute de fostul comandant al armatei ucrainene sugerează că dorește ca Ucraina să fie un avanpost al lumii libere, militarizat, și sprijină limitarea libertăților democratice pentru a învinge autoritarismul rus.

Niciuna dintre poziții nu va fi foarte populară în rândul alegătorilor dintr-o țară epuizată de război. De asemenea, este posibil ca Valeri Zalujnîi să dorească să urmeze o carieră în Occident și să nu aibă vreun interes pentru fotoliul de președinte al Ucrainei”, scrie Konstantin Skorkin în analiza sa.

Valeri Zalujnîi | Foto – Profimedia Images

„Poroșenko este antipatizat de o gamă largă de alegători”

Susținătorii fostului președinte Petro Poroșenko — care are un partid unit și un electorat loial — se pregătesc și ei de alegeri.

Dar Poroșenko, consideră Konstantin Skorkin, este antipatizat de o gamă largă de alegători și are puține șanse să-și sporească sprijinul dincolo de cei 25% dintre alegători ucraineni care au votat pentru el în anul 2019.

Se pare că Poroșenko poartă negocieri secrete cu Valeri Zalujnîi, cu privire la o posibilă alianță, deși nu este clar o astfel de alianță în folosul lui Zalujnîi.

Lipsa de popularitate a lui Poroșenko înseamnă că el se concentrează, în schimb, pe alegerile parlamentare, unde partidul său, Solidaritatea Europeană, are șansa de a câștiga –  urmare a provocărilor cu care se confruntă partidul Servitorul Poporului al lui Zelenski, precum și a lipsei altor concurenți serioși.

Zelenski, însă, ia în serios ambițiile lui Poroșenko. Pentru moment, nu a fost luată nicio acțiune reală împotriva lui Poroșenko, dar plecarea de la putere a Partidului Democrat din Statele Unite (în mod tradițional văzut ca unul dintre susținătorii săi majori) înseamnă că acesta a devenit mai vulnerabil”, continuă Konstantin Skorkin.

Volodimir Zelenski | Foto – Profimedia Images

„Șeful agenției de informații militare a Ucrainei ar putea urca în ring”

Perspectiva alegerilor în Ucraina a determinat și alți potențiali candidați pro-europeni să se prezinte și să stabilească unele contacte cu noua echipă de la Casa Albă.

„De exemplu, fostul premier Iulia Timoșenko s-a întâlnit cu trimisul special al lui Trump pentru Ucraina și Rusia, Keith Kellogg, la o conferință la Paris.

Iulia Timoșenko | Foto – Profimedia Images

  • Deputatul Dmytro Razumkov, a cărui ascensiune politică a fost întreruptă de război, a fost deschis în criticile sale față de încercările guvernului de a găsi o modalitate de a mobiliza bărbații sub 25 de ani.
  • În cele din urmă, au existat rapoarte despre echipa lui Zelenski care încearcă să îl discrediteze pe primarul Kievului, Vitali Klitschko, pe care îl consideră o amenințare.

Apar și câteva fețe noi. Gennadiy Druzenko, organizatorul voluntar al unui spital mobil, s-a lansat în ceea ce pare a fi o carieră politică. Există, de asemenea, zvonuri că Kyrylo Budanov, avid de publicitate, șeful agenției de informații militare a Ucrainei, ar putea urca în ring.

Sondajele sugerează că Budanov are un rating de încredere mai mare decât Zelenski, dar nu mai mare decât Valeri Zalujnîi.

Generalul Kyrylo Budanov | Foto – Profimedia Images

Este greu de imaginat că există un viitor pentru politicienii pro-ruși în Ucraina, chiar și după încheierea războiului. Dar ucrainenii care sunt îngrijorați de statutul limbii ruse și de presiunea asupra Bisericii Ortodoxe Ucrainene a Patriarhiei Moscovei formează o circumscripție politică care nu dă semne de dispariție.

  • Singura figură notabilă pro-Rusia care a supraviețuit pe scena politică de la invazia pe scară largă din 2022 este fostul șef al Platformei Opoziției – Pentru viață, Yuri Boyko, care își păstrează locul în Parlament.
  • Serghei Levochkin, care a fost negociator pentru vechea elită pro-rusă și acum acționează ca mediator între Boyko și autorități, păstrează și el un loc.

Iar primarul Odesei, Gennadii Trukhanov, își construiește o carieră apărând interesele vorbitorilor de limbă rusă, opunându-se celor care vor să înlăture toate numele asociate cu Rusia sau Uniunea Sovietică din orașele ucrainene”, explică Konstantin Skorkin.

Gennadii Trukhanov | Foto – Profimedia Images

„Zelenski și echipa sa s-au obișnuit să guverneze într-o perioadă de criză perpetuă”

Printre cei care doresc voturile ucrainenilor vorbitori de limbă rusă se află și foști susținători ai lui Zelenski, care s-au „certat” cu președintele – Oleksiy Arestovych, Artem Dmytruk și Oleksandr Dubinsky.

Acești politicieni nu au prea multe șanse de succes, este de părere Konstantin Skorki, dar retorica lor critică îi dăunează lui Zelenski, erodându-i imaginea de lider al tuturor ucrainenilor.

Pe hârtie, Zelenski are o șansă bună să fie reales. Atât timp cât evită o confruntare directă cu Valeri Zalujnîi, este aproape sigur că va câștiga. Bineînțeles, nu își va reproduce triumful electoral din 2019, dar ar trebui să poată învinge candidații din vechea elită și orice începător politic.

  • În același timp, devine din ce în ce mai tentant pentru Zelenski să amâne alegerile după sfârșitul războiului.
  • La urma urmei, Zelenski și echipa sa s-au obișnuit să guverneze într-o perioadă de criză perpetuă care l-a transformat pe președinte drept salvatorul națiunii.

Cu toate acestea, limitările drepturilor și libertăților care au fost acceptate la începutul războiului sunt din ce în ce mai nepopulare. Și suspiciunile că Zelenski vrea să-și păstreze puterile de urgență cât mai mult posibil se răspândesc.

Deocamdată, președintele continuă să susțină că alegerile pot avea loc numai după ce războiul s-a încheiat. Dar acuzația adusă lui Zelenski de uzurpare a puterii, care odată părea a fi propagandă rusă, începe să se înrădăcineze. Zelenski trebuie să găsească un răspuns”, încheie Konstantin Skorkin.

Foto colaj main – Profimedia Images


Citește și:

Gazul natural lichefiat din Rusia „scapă” de scancțiunile UE. 10 țări europene, printre care și România, ceruseră interzicerea TOTALĂ

Joc CINIC la Kremlin. Criza energetică din Transnistria, întreținută de Putin pentru a lovi în Maia Sandu: „Nu și-a pierdut interesul pentru Moldova”

2025, anul ADEVĂRULUI pentru forțele armate ale Rusiei. „Dezinformările Kremlinului nu pot ascunde criza, Putin a pierdut aproape 700.000 de soldați”

Îngrijorări MARI, dar noul parteneriat strategic Rusia-Iran nu aduce NIMIC NOU. „Apărarea reciprocă nu a fost oficializată”

Politica externă imperialistă a Kremlinului. „E timpul să ne confruntăm cu adevărul inconfortabil că Putin se consideră în război cu NATO”

S-a născut în București, pe data de 18 iulie 1968, și este absolvent al Facultăţii de Jurnalism, specializarea Comunicare. Activitatea jurnalistică – editorialist GÂNDUL.RO, scriind articole ... vezi toate articolele

Citește și