PMP: Roșia Montană, în primul rând, patrimoniu din tezaurul României
PMP salută decizia înscrierii Roșiei Montană în patrimoniul UNESCO, dar precizează că nu trebuie să uităm niciodată că siturile arheologice și bogațiile naturale din această zonă sunt parte, în primul rând, din comorile României.
De aceea, înainte de a bucura de acest privilegiu “internațional”, trebuie să gândim un proiect privind modul în care se va dezvolta regiunea Roșia Montana, în cadrul noilor restricții impuse de acest statut și ce alternative oferim minerilor din regiune, care au trăit, toată viața, numai din minerit.
Politicienii din vremea noastră au obligația de a prezerva valorile naționale, pentru a le lăsa moștenire generațiilor urmatoare, ca bunuri ancestrale, ce definesc perenitatea unei nații. Dar dezvoltarea unei țări este dependentă de exploatarea resurselor naturale, într-un echilibru permanent cu protejarea mediului înconjurator. Capacitatea de valorificare a propriilor bogații, în beneficiul cetățenilor , este și un atribut al suveranității, al dezvoltării infrastructurii naționale de valorizare a patrimoniului național.
PMP consideră că România trebuie să dea răspunsuri fără echivoc provocarilor venite din afara țării, care pun sub semnul întrebării patrimoniul național de la Roșia Montană, grație unor gândiri desuete și a unor frustrarile istorice, care încă produc vise despre marile imperii feudale.
Complexul Roșia Montană, care a fost exploatat de pe vremea strămoșilor noștri, dacii și romanii, dar care au îmbogățit, în aur și alte metale prețioase, diferite domnii de ocupație străine, este parte din tezaurul românesc, din ființa natională din Munții Apuseni, care timp de secole, a făcut ziduri de rezistență în fața unor efemeri cotropitori.