VIDEO | PNRR, de la renegociere la ajustarea unor proiecte care nu pot fi terminate la timp. Daniel Zamfir: ”Nu este Biblie, putem să ne punem cenușă în cap, s-a greșit, trebuie corectat”

Renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență este cerută de PSD, dar și de europarlamentari, experți și reprezentanți ai sindicatelor și patronatelor, care susțin că situația economică și socială de la momentul negocierilor s-a schimbat, că unele alocări inițiale nu își mai găsesc justificarea, în tip ce alte proiecte importante, cum sunt cele din agricultură, nu au fost cuprinse în program, iar plafonul de 9,4% din PIB pentru pensii nu mai există pentru nicio altă țară.

Premierul Nicolae Ciucă spunea, în urmă cu cinci zile, după discuțiile de la Bruxelles, cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, că nu va fi o renegociere a PNRR, pentru că ar însemna pierdere de timp și de resurse, dar anumite proiecte care nu pot fi terminate la timp vor fi ajustate, pentru a nu pierde finanțarea.

• România beneficiază de o alocare de 29,18 miliarde euro pentru implementarea PNRR, din care granturi în valoare de aprox. 14,24 miliarde euro și împrumuturi în valoare de 14,94 miliarde euro.
• Pentru implementarea PNRR, România a încasat deja două tranșe de prefinanțare în valoare cumulată de aproximativ 3,79 miliarde euro, în decembrie 2021 și în ianuarie 2022.
• În 27 octombrie, Comisia Europeană a făcut plata pentru cele 2,6 miliarde de euro aferente primei cereri depuse de România, care a cuprins 21 de țintele și jaloanele aferente trimestrului patru din 2021.
• Următoarea cerere de plată pentru decontarea fondurilor alocate României prin PNRR ar urma să fie în valoare de 3,2 miliarde euro, din care 2,1 milioane de euro sprijin financiar nerambursabil și 1,09 milioane euro sprijin sub formă de împrumut, și vizează îndeplinirea a 51 de jaloane sau ținte aferente primelor două trimestre din 2022.

Fundația pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS), care susține necesitatea renegocierii PNRR, a invitat, marți, la aceeași masă a discuțiilor pe acest subiect parlamentari, europarlamentari, reprezentanți ai autorităților, ai patronatelor și sindicatelor, pentru a analiza împreună evoluția implementării reformelor din PNRR.

La discuție au avut o intervenție și oficiali din Europa, printre care Jonathan Vassallo, care a prezentat situația din Malta, Lizzy Catherine Galiazzo, care a prezentat cazul Italiei, dar și Clemens Mayr-Harting, reprezentant al Ministerului pentru Afaceri Europene, care a prezentat cazul Austriei, țări care au renegociat PNRR.

Reprezentanți FACIAS au afirmat că Planul Național de Redresare și Reziliență reprezintă o oportunitate istorică pentru România, dar Guvernul a înregistrat întârzieri semnificative în implementarea acestuia. Aceștia au reamintit că PNRR a fost aprobat cu întârziere, iar România a început să primească fonduri de prefinanțare cu aproape șase luni mai târziu decât majoritatea statelor UE.

“Banii au fost repartizați în baza unei formule. Nimeni nu a negociat nimic pentru România, să obțină 29, 18 miliarde de euro, formula a generat acest rezultat (…) Planul României, comparativ cu celelalte planuri depuse de celelalte state membre, conține mai multe jaloane, mai multe reforme decât au făcut-o celelalte țări ale Uniunii Europene”, a spus europarlamentarul Victor Negrescu.

Acesta a precizat că România a beneficiat de sprijinul Comisiei Europene, după ce, în primă instanță, planul depus nu a beneficiat de acceptul Comisiei.

“Comisia Europeană, la momentul respectiv, a prelungit perioada de evaluare și a cerut foarte multe clarificări Guvernului României pentru a amenda planul. De multe ori, Comisia Europeană a făcut ceva foarte bun pentru România, însă a făcut ceva pentru că nu au fost în stare foștii guvernanți, au încercat să ne ajute să redactăm și să finalizăm planul”, a susținut europarlamentarul PSD.

”România trebuie să renunțe la 2,1 miliarde de euro din grantul PNRR”

Cătălin Costache, director în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, a spus că programul are în prezent o alocare de aproximativ 29,2 miliarde de euro pentru implementarea PNRR. Această alocare maximă trebuie redusă cu aproximativ 2,1 miliarde de euro, ca urmare a recalculării indicatorilor care au dus la distribuția fondurilor europene pe țări.

“România, din păcate, trebuie să renunțe la 2,1 miliarde de euro din alocarea financiară maximă, deci din grantul PNRR. Întreg anul 2022 are aproximativ 130 de ținte și jaloane de îndeplinit pe parcursul celor patru trimestre, dar plata va fi trimisă anul acesta doar pentru cele aferente trimestrului I și trimestrului II”, a explicat Cătălin Costache.

Cătălin Costache susține că cea de-a doua cerere de plată pentru decontarea fondurilor alocate României prin PNRR, care va avea o valoare totală de 3,2 miliarde de euro, ar putea fi trimisă Comisiei Europene, cel mai probabil, până la jumătatea lunii noiembrie.

“Mai avem un număr foarte mic de ținte și jaloane care sunt în curs de realizare, nu am ajuns la final cu ele și astfel, nu am fost în măsură să trimitem cererea de plată, dar noi considerăm că prin eforturile făcute – și la nivelul Guvernului și, sper, și la nivelul Parlamentului -, până la mijlocul lunii noiembrie să fim în măsură să trimitem cererea de plată la Comisie”, a spus, în cadrul dezbaterii, directorul din Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

“PNRR trebuie renegociat, nu este, până la urmă, Biblie“

Senatorul PSD Daniel Zamfir a susținut că Planul Național de Redresare și Reziliență trebuie renegociat, cu asumarea faptului că s-au făcut greșeli.

“Țara asta cred că avea cu totul și cu totul alte priorități, trebuia să se discute ăla cum trebuia, că doar de asta îi spune Plan Național de Redresare și Reziliență. El trebuia făcut public, dincolo de faptul că era obligatoriu ca Parlamentul să aibă acces la așa ceva, dar nu în ultimul rând, societatea civilă, autoritățile locale, pentru că am constatat că sunt lucruri care nu au nicio legătură cu prioritățile României”, a spus Daniel Zamfir.

Parlamentarul social-democrat a dat ca exemplu pentru a explica de ce PNRR  trebuie renegociat o alocare de 220 de milioane de euro pentru lucrări științifice în publicații internaționale, în condițiile în care nu s-a alocat ”niciun cent pentru agricultură”.

Sună frumos, este minunat, dar ne trezim în situația ca o parte din aceste ținte să fie greu de realizat, iar altele să nu ajungă să fie realizate. PNRR-ul ăsta trebuie să fie renegociat în anumite locuri, categoric, nu este, până la urmă, Biblie.

Trebuie să admitem, a fost făcut greșit în anumite locuri, au fost asumate, la un moment dat, niște ținte. Putem să ne punem cenușă în cap, s-a greșit și trebuie corectat”, a adăugat Daniel Zamfir.

“Este bine să fim ambițioși, dar nu utopici”

Și Florian Marin, membru al Blocului Național Sindical, a susținut renegocierea PNRR, acuzând că cei care l-au redactat nu au ținut cont de realitățile economice și sociale când au stabilit alocările. Reprezentantul sindicaliștilor a mai spus că PNRR este un plan bun pentru România, dat nu poate rezolva în 7 ani ceea ce nu s-a rezolvat, în România, în 30 de ani.

“Este bine să fim ambițioși, dar nu utopici (…) Trebuie să fim realiști. Cei care au redactat și și-au asumat planul – pentru că avem o problemă la nivel de asumare din moment ce avem discuțiile astea -, au fost cumva rupți de realitățile economice și sociale, dar și instituționale din România, cel puțin asta e părerea mea”, a spus Florian Marin.

Secretarul de stat în Ministerul Muncii, Cristian Vasilcoiu, a recunoscut că a fost opacitate atunci când a fost redactat PNRR, fără consultarea Parlamentului, a societății civile, a sindicatelor și a patronatelor, dar a afirmat că în momentul în care s-a ajuns la implementarea acestuia, lucrurile s-au schimbat.

“În ultimele săptămâni, cu experți ai Băncii Mondiale, noi ne-am întâlnit în România, cu reprezentanți ai sindicatelor, ai patronatelor, ai ministerelor și instituțiilor care sunt prevăzute în aceste reforme”, a adăugat secretarul de stat Cristian Vasilcoiu.