Poate fi controlată „FLOTA DIN UMBRĂ” a Rusiei? „Reprezintă un pericol pentru celelalte nave și pentru mediu”

Navele vechi și neasigurate – cu proprietari obscuri – care constituie așa-zisa „flotă din umbră” a Rusiei continuă să amenințe țările nevinovate. Guvernele occidentale au încercat să sancționeze aceste nave, lansând în cele din urmă un sever „apel la acțiune”, luna trecută, dar această „flotă-fantomă” a Kremlinului, creată pentru a ocoli sancțiunile occidentale, continuă să navigheze.

Și totuși, există unii participanți la acest comerț din „umbră” care ar putea fi mai receptivi, iar acestea sunt chiar țările care cumpără petrol transportat de aceste nave din umbră.

Luna iulie a acestui an a oferit „o doză înspăimântătoare de realitate: tancurile Hafnia Nile și Ceres I s-au ciocnit în apele malaeziene, ducând la incendii pe ambele nave și o bătaie de cap majoră pentru autoritățile malaeziene”, notează Elisabeth Braw, membru senior la Atlantic Council, într-o analiză publicată de Politico,

ACTUALITATE Plan Roșu de Intervenție. Patru autoturisme, implicate într-un grav ACCIDENT pe DN 14

12:02

ULTIMA ORĂ Un elicopter de ambulanță a intrat în clădirea unui spital din Turcia, apoi s-a probușit la sol. Care ar fi prima cauză a TRAGEDIEI

11:45

Hafnia Nile, aflată sub pavilionul Singapore, naviga legal, cu aproximativ 300.000 de barili de petrol brut la bord. Pe de altă parte, Ceres I, navigând sub pavilionul São Tomé și Príncipe, avea un backgound controversat.

„Navele care respectă regulile și normele maritime nu se înregistrează sub pavilionul São Tomé și Príncipe sau sub alte steaguri de conveniență care se află în partea de jos a clasamentului de respectabilitate.

Iar când Ceres I și Hafnia Nile s-au ciocnit, a fost pentru că Ceres I era imobil în apele Malaeziei, ca urmare a unor probleme mecanice.

Hafnia Nile a încercat să evite coliziunea cu tancul petrolier Ceres I, dar, până când echipajul l-a observat, era prea târziu. Astfel de scenarii sunt motivul pentru care navele comerciale sunt obligate să utilizeze un sistem de identificare automată (AIS), o formă maritimă de GPS care le permite să știe unde sunt alte nave. Ceres I, totuși, pare să-și fi manipulat AIS-ul”, notează Elisabeth Braw în analiza sa.

„Coliziunea a provocat un incendiu la bord”

Prin intermediul unui comunicat, Hafnia a transmis că la bordul navei, după coliziune, a izbucnit un incendiu, dar nu au existat victime și toți membrii echipajului de la bordul Hafnia Nile au fost salvați.

„Singapore, 19 iulie 2024. Hafnia Nile, un tanc LR1 deținut și operat de Hafnia Limited, a fost implicat într-o coliziune cu un VLCC (transportator de țiței foarte mare) în Marea Chinei de Sud.

• Coliziunea a provocat un incendiu la bord. Echipa noastră se coordonează în mod activ cu Centrul de coordonare pentru salvarea maritimă din Singapore (MRCC). Un salvator desemnat a fost mobilizat pentru a sprijini eforturile de răspuns în curs.
• Toți membrii echipajului de la bordul Hafnia Nile au fost salvați. Doi navigatori au suferit răni ușoare, în timp ce membrii echipajului rămași sunt în stare bună. Familia echipajului a fost anunțată și este informată periodic despre situație. Nu există informații despre poluare.

Obiectivul principal al companiei în acest moment este viața membrilor echipajului nostru, precum și abordarea oricărui impact potențial asupra mediului care rezultă din acest incident. Se va face o anchetă completă pentru a stabili cauza principală a incidentului”, a transmis Hafnia.

Ceres I – despre care se spune că face parte din flota din umbră a Rusiei, a dispărut a doua zi de la scena coliziunii. Autoritățile malaeziene au acuzat inițial nava că a fugit, dar mai târziu au declarat că tancul petrolier s-ar fi aflat în derivă din cauză că nu avea energie electrică și era asistat doar de două remorchere mai mici. VLCC Ceres I a fost localizat și îndreptat către un punct de ancoraj la est de peninsula Malaezia.

Hafnia Nile, în flăcări după coliziunea cu tancul petrolier Ceres I | Foto – Profimedia Images

„Oriunde merg, aceste vase din umbră reprezintă o amenințare”

Deloc surprinzător, Ceres I aparține flotei din umbră a Rusiei, care navighează sub pavilionul unor țări cu o expertiză maritimă limitată sau chiar „zero”.

Vasele sunt vechi, mai scrie Elisabeth Braw, le lipsește asigurarea adecvată,  proprietarii lor fac tot posibilul pentru a-și ascunde identitatea și, adesea, își manipulează AIS-ul pentru a-și ascunde mișcările.

„Mai mult, ca și Ceres I, aceste nave transportă mărfuri foarte periculoase. De la invadarea Ucrainei de către Rusia, flota din umbră s-a dezvoltat rapid, pentru că transportul petrolului rusesc sancționat de țările occidentale este o afacere bună.

Oriunde merg, aceste vase din umbră reprezintă o amenințare pentru alte nave, și pentru mediu. Și până de curând, când transportau în mare parte mărfuri iraniene și venezuelene sancționate sau asigurau ocazional rulajul de droguri pentru cartelurile din America de Sud, situația putea fi gestionată în ceea ce privește transportul maritim.

Astăzi, totuși, se crede că peste 1.400 de nave au dezertat din partea legală a transportului către partea întunecată care deservește Rusia, iar marea majoritate a acestora o constituie petrolierele.

Aceasta constituie o parte semnificativă din cele aproape 51.000 de nave care transportă astăzi mărfuri în întreaga lume, o mare parte a flotei mondiale de tancuri și o parte deosebit de mare a traficului în apele din apropierea Rusiei, inclusiv Marea Baltică”, avertizează Elisabeth Braw.

„Ciocnirea cu una dintre aceste nave este ca și cum ai avea un accident cu un șofer neasigurat”

Ciocnirea cu una dintre aceste nave este ca și cum ai avea un accident cu un șofer neasigurat, consideră Elisabeth Braw. Așa cum este puțin probabil ca un șofer neasigurat să-și ceară iertare, Rusia nu va înceta să exporte petrol sancționat doar din cauza accidentelor, scurgerilor de petrol sau a poluării maritime.

„Așa cum este de așteptat într-o astfel de situație, asigurătorii Hafnia Nile se confruntă acum cu obligația de a plăti prejudiciul cauzat de coliziune, deși Ceres I pare nava vinovată.

Nici sancțiunile Occidentului asupra navelor din umbră ale Rusiei nu au oprit această tendință periculoasă. Strângerea dovezilor pentru a stabili că este, într-adevăr, o navă din umbră care operează în numele Rusiei necesită mult timp și resurse. Și de îndată ce o navă părăsește această adevărată armada, o alta – sau două – se alătură.

Dar există participanți la acest spectacol regretabil care ar putea fi mai receptivi la astfel de incidente. Flota din umbră a Rusiei există doar din cauza țărilor dispuse să cumpere petrol rusesc sancționat – adică petrol rusesc care este vândut peste plafonul de preț impus de țările occidentale. 

În fruntea acestui grup se află China, India, Turcia, Egipt și Emiratele Arabe Unite, țări cărora s-ar putea să nu le pese de sancțiunile occidentale – sau chiar de Ucraina. Într-adevăr, aceste guverne au rămas în mod deschis pe marginea războiului din Ucraina, refuzând să-și folosească influența pentru a-l convinge pe președintele rus Vladimir Putin să retragă trupele Rusiei.

Totuși, și aceste țări riscă să fie afectate de vasele din umbră ale Moscovei. Navele pot provoca coliziuni, scurgeri de ulei, defecțiuni, pot chiar să scufunde alte nave în apele țărilor importatoare. Și țările beneficiare ar trebui să fie preocupate de aceste riscuri. Oricare dintre aceste evenimente ar duce la o cheltuială considerabilă pentru aceste țări, deoarece – amintiți-vă – navele din umbră ale Rusiei nu au asigurare adecvată.

Cu siguranță, țările pot cumpăra orice petrol doresc. China, India, Turcia și celelalte națiuni non-occidentale ale lumii nu au obligația de a se alătura sancțiunilor Occidentului împotriva Rusiei sau chiar de a le respecta.

Dar riscurile pe care le prezintă flota din umbră a Rusiei sunt reale și pentru aceste țări. Și când va avea loc prima scurgere gravă de petrol în apele lor, chiar cetățenii lor se vor întreba de ce guvernele au ignorat un astfel de pericol”, încheie Elisabeth Braw analiza publicată de Politico.

CITEȘTE ȘI:

Vladimir PUTIN acuză Ucraina că a încercat să atace complexul NUCLEAR din Kursk /Directorul AIEA se va deplasa în Rusia

ECHILIBRUL PRECAR din Orientul Mijlociu. „Mediatorul” Putin înarmează Iranul, SUA și Israel se pregătesc pentru o nouă etapă în istoria regiunii

Operațiunea „Gershkovich”. Cum a pregătit FSB recuperarea ASASINULUI rus Vadim Krasikov și cine este GENERALUL care i-a raportat direct lui Putin

Abandonul Rusiei de la principiul unu la unu în schimbul de PRIZONIERI și prețul pentru Krasikov. Analist: „Memento dur pentru lumea REPRESIUNII ruse”

Cel mai mare schimb de PRIZONIERI între Occident și Rusia, după Războiul Rece. „Kremlinul recuperează SPIONI, asasini, hackeri, escroci”

Autor

Cristian Lisandru

S-a născut în București, pe data de 18 iulie 1968, și este absolvent al Facultăţii de Jurnalism, specializarea Comunicare. Activitatea jurnalistică – editorialist GÂNDUL.RO, scriind articole ... vezi toate articolele