Șansele Ucrainei și Republicii Moldova de a adera la NATO și la UE sunt slabe, ținând cont de necesitatea votului unanim. Cu sau fără Vladimir Putin, nu există semne că Rusia se poate îndrepta nici măcar către o ”democrație plăpândă”, spune deputata PSD Ana Cătăuță, secretarul Comisiei pentru Afaceri Europene, într-un interviu la GÂNDUL EXCLUSIV.
Deși Volodimir Zelenski le promitea recent ucrainenilor că, după terminarea războiului, Ucraina va intra în NATO și că în doi ani va adera la Uniunea Europeană, Ana Cătăuță susține că necesitatea unui vot în favoarea aderării din partea tuturor statelor membre face acest deziderat extrem de greu de atins. Statutul de candidat la UE a fost obținută mai ușor de cele două state ”în semn de solidaritate”.
”Ca să intri și în UE, și în NATO, sunt anumite criterii pe care trebuie să le îndeplinești. Într-adevăr, ca un semn al solidarității noastre față de Ucraina, aceasta a primit mai ușor statutul de țară candidat la Uniunea Europeană, dar de aici și până la a deveni membru mai este un drum foarte lung, în care sunt niște reforme care trebuie să se facă, în care sunt elemente legate de corupție care trebuie îndreptate, în care trebuie să existe o stabilitate strategică pe termen mediu. Sunt și conflictele de la graniță, evident, dar și intern sunt foarte multe lucruri pe care Ucraina trebuie să le facă, la fel și Republica Moldova, pentru a adera la Uniunea Europeană.
În lipsa lor, va fi foarte complicat de realizat, mai ales că pentru ambele entități trebuie să existe și o unitate. Uitați-vă cât de complicat îi este României cu Schengen, nu este un drum atât de ușor de parcurs”, a explicat Ana Cătăuță.
În opinia deputatului social-democrat, președintele Ucrainei a făcut declarațiile într-un moment în care atât militarii, cât și cetățenii au nevoie de încurajare. Dorințele ucrainenilor și moldovenilor nu sunt suficiente, trebuie să existe câteva condiții ferme legate de aderare, pe care cele două state trebuie să le îndeplinească, la fel ca și celelalte state care acum sunt membre ale Uniunii Europene.
Domnul președinte Zelenski este și într-un moment în care trebuie să-și încurajeze populația și trebuie să le ofere o perspectivă”, a adăugat Ana Cătăuță.
Aderarea la NATO și UE a Ucrainei și Republicii Moldova sunt mult îngreunate de conflictele teritoriale pe care ambele state le au cu Rusia. Nici măcar o ipotetică schimbare a lui Vladimir Putin nu ar reprezenta o detensionare a conflictelor est-europene, deoarece ”există un întreg sistem care menține o formă de autocrație în Federația Rusă”, a explicat Ana Cătăuță contextul regional.
”Rusia e un mastodont, deși majoritatea populației este concentrată în zona europeană până în Urali, este totuși o țară care se întinde și pe dimensiunea bucății de Europa, dar și a Asiei.
Mai mult decât atât, cred că la Kremlin s-a creat un sistem etanș al puterii și al influenței, în care capitalul, politicul și administrațiile locale sunt într-o frăție foarte clară și cred că indiferent dacă va rămâne sau nu Vladimir Putin, nu sunt semne astăzi că Federația Rusă se îndreaptă către o formă de democrație, chiar și mai plăpândă.
Eu nu cred că este doar Vladimir Putin care menține această situație de fapt la Moscova, ci cred că există un întreg sistem care menține o formă de autocrație în Federația Rusă”, a mai spus Ana Cătăuță.
Deși războiul Rusiei împotriva Ucrainei a născut noi temeri și în spațiul moldovenesc, apropierea liderilor celor două state estice de Occident se realizează preponderent prin acțiuni diplomatice. Accederea la UE și cu atât mai mult la NATO sunt însă obiective extrem de îndepărtate pentru Ucraina și Republica Moldova, conform analizei secretarului Comisiei pentru Afaceri Europene din Camera Deputaților.
Urmăriți interviul integral:
CITEȘTE ȘI: