VIDEO | Podul suspendat de la Brăila – teste DECISIVE înaintea inaugurării

Lucrările pentru inaugurarea podului suspendat de la Brăila au intrat în linie dreaptă. Astăzi a fost prima zi de teste: 60 de camioane încărcate, însumând 2.400 de tone, au fost aliniate, iar senzorii au început să lucreze. Și camera de monitorizare a fost pus în funcțiune.

Până la sfârșitul lunii, al treilea pod din Europa ca lungime a deschiderii, aproximativ 1.200 m, va fi dat în trafic și va lega Muntenia de Nord și sudul Moldovei de Dobrogea.

Podul suspendat de la Brăila, cel mai mare proiect de infrastructură din ultimii 30 de ani din România, a ajuns în ultima fază, cea a testelor, înainte de inaugurare.

“Facem 13 configurații diferite la probe statice. În cea dea patra zi vom face și testele dinamice pentru a vedea cum se comportă structurile solicitării și să verificăm că totul este făcut conform celor din proiect”, a declarat în exclusivitate pentru Gândul, Francesco Bernabè, directorul Webuild România.

SOCIAL Cum să reduci praful din casă. Metode simple care pot deveni eficiente

13:49

EXTERNE Cum reacționează Europa la concesiile teritoriale ale Ucrainei. Șefa MI6 spune că Marea Britanie e dedicată apărării Ucrainei

13:39

Proiectul include rezistența la cutremure

Aproape patru ore au stat pe pod camioanele, pe sensul Tulcea-Brăila. Senzorii montați pe cablurile de susținere, pe tiranți și pe tăblier au oferit primele date.

“S-a făcut o verificare de topografie și solicitări de elemente fără camioane. Acum s-au încărcat camioanele și trebuie să așteptăm să se așeze structura conform greutății încărcate după se va face în momente diferite citirea de aceste solicitări și vom primi rezultatele curând”, a completat Bernabè.

Vântul care și astăzi a bătut cu putere a fost una dintre cele mai mari provocări cu care s-a confruntat constructorul. Totodată, și distanța mică față de zona Vrancea a făcut ca proiectul să includă rezistența la cutremure.

„A fost clar o provocare mare, dar a fost o problemă binecuscută de noi și s-au luat toate măsurile pentru a putea face lucrarea în siguranță cu toate condițiile meteo și podul este gândit și făcut pentru a putea rezista fără emoții la vânt”, a adăugat acesta.

Lucrare unică pentru România – unul dintre cele mai mari poduri din Europa

Lucrarea nu a avut un anume element cu grad mai ridicat de dificultate, pe unul sau altul dintre maluri.

“Vorbim de o lucrare unică pentru România, unul dintre cele mai mari poduri din Europa, asta a fost o provocare pentru toți, pentru vcă a fost dacă vreți ceva necunoscut la nivel de șarăa dvs și a fost o lucrare de referință pentru tatăp zona Europei de Est, și asta a fost ceva complex, pe care dacă omul nu este obșnuit clar e o provocare, natural”, a completat directorul Webuild România.

Conform antreprenorului, până la sfârșitul lunii iunie podul va fi dat în circulație.

„Avem lucrări de finizat, avem rampa de acces la pod, care trebuie completată, vorbim de un sector de aproximativ 50 de metri care trebuie finisat, dat la nivel de asfalt săptămâna asta, după care trebuie să completăm lucrări gen parapet și marcaj. Dar toată lucrarea se desfășoară pe program și nu avem emoții că nu va fi gata la momentul respectiv”, a precizat el.

Podul are o lungime de aproape 2 kilometri

Podul, lung de aproape 2 kilometri, este susținut de cabluri și tiranți de oțel, în lungime de peste 80.000 de kilometric. Pentru a susține greutatea au fost ridicate patru turnuri de aproape 200 m înălțime. Care sunt îngropate pe peste 30 m în pământ. Întreaga lucrare a fost supervizată de Ionel Scrioșteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor.

“Am luat parte la aproape toată lucrarea, mi-aduc aminte și discutam cu antreprenorul că am fost de la minus 35 de metri, atât este parte de subteran a blocurilor de ancoraj până la aproape 200 de metri înălțime ceea ce înseamnă turnurile care susțin cablurile podului”, a declarat Scrioșteanu, în exclusivitate pentru Gândul.

„E un moment istoric pentru România pentru că sunt cele mai complexe teste la nivel de pod pentru că se folosește inclusiv sistemul de supraveghere a podului care rămâne permanent și va monitoriza acest obiectiv. Podul este în siguranță, iar camera de control și monitorizare, care este amplasată în centrul de întreținere a podului, este una dintre cele mai moderne care va urmări acest pod și care va avertiza dacă sunt probleme la tiranți, la cablu, la tablierul metalic. Deci s-a folosit acest sistem de monitorizare plus sistemul clasic cu patru stații, foarte sigure din punct de vedere al urmăririi evoluției podului acum când este încărcat cu 2400 de tone.”, a adăugat el.

Scrioșteanu: Etapa a doua a drumurilor de legătură va fi finalizată până la sfârșitul anului

Conform secretarul de stat în Ministerul Transportului, faptul că există drumuri de legătură către pod îl face să devină utilizabil încă de la inaugurare.

“Este foarte important că podul nu va rămâne muzeu și este dat în trafic cu prima etapă, a drumurilor de legătură, va putea fi utilizat din prima zi în care el este pus în trafic. Etapa a doua a drumurilor de legătură va fi finalizată conform angajamentului constructorului până la sfârșitul anului ceea ce înseamnă că atunci obiectivul este complet îndeplinit conform caietului de sarcini cu care a fost licitat și contractat”, a conchis Scrioșteanu.

Podul de la Brăila va duce traficul dinspre Moldova de Sud (Focșani-Galați) ori Muntenia de Nord (Buzău) spre Nordul Dobrogei (Tulcea, Delta Dunării) și spre Constanța. Un drum expres este cuprins în Master Planul de Transport 2020-2030, Buzău-Brăila-Tulcea-Constanța. Totodată se poate face legătură cu Ucraina, la nivel de drum de mare viteză, poate cu Odesa, închizându-se astfel coridorul care vine de la Lvov.

Totodată, podul este amplasat la peste 40 de metri de nivelul maxim al apei Dunării, astfel că nu afectează cu nimic circulația navelor respectând normele șenalului navigabil.

Podul suspendat peste Dunăre, Brăila – Smârdan, a fost realizat de asocierea Webuild (Italia) – IHI Infrastructure Systems Co. Ltd. (Japonia) și reprezintă o investiția totală de aproximativ 500 milioane euro.