Calendarul alegerilor prezidențiale și parlamentare a fost stabilit, iar românii urmează să revină la vot pe 24 noiembrie, 1 decembrie și 8 decembrie. Pe 24 noiembrie și 8 decembrie vor alege viitorul președinte al României, iar pe 1 decembrie, deputații și senatorii care urmează să le reprezinte interesele în Parlamentul României. Cât de prieten sau dușman este acest calendar electoral și cui, aflăm de la politologul și analistul politic Lucian Dîrdală, care a detaliat în exclusivitate pentru Gândul datele alegerilor și favoriții înscriși în cursă.
Politologul Lucian Dîrdală numește situația antealegeri drept „o listă întreagă de bizarerii care se va rezolva cu timpul”, atunci când vorbește despre candidații care s-au înscris în cursa electorală neoficial, dar nu și-au anunțat public intenția, dar și despre aceia care au făcut-o, în mod oficial. Un pronostic ar fi un lucru dificil chiar și pentru cei mai experimentați, după cum reiese din spusele analistului contactat de Gândul.
În acest moment, e greu de făcut prognosticul în ceea ce privește câștigătorii, știind că Partidul Social Democrat va avea întotdeauna un candidat cu șanse, știm că domnul Mircea Geoană, indiferent de forma în care va candida, este un aspirant la calificarea în turul doi. Știm, de asemeni, că există un puternic electorat suveranist sau destul de puternic grup electoral suveranist, care s-ar putea să se împartă între mai mulți candidați și va juca un rol. În acest moment, mie mi se pare că domnul Mircea Geoană și candidatul Partidului Social Democrat ar fi foarte bine plasat; asta nu înseamnă că nu se poate finaliza negocierea care să facă din domnul Geoană însuși candidatul Partidului Social Democrat. Nu vreau să speculez pe această temă. Nu mi se pare o variantă probabilă, dar nici imposibil. Acum, calendarul electoral a fost modificat într-o manieră care să servească interesele percepute ale partidelor din coaliție, cu consecințe negative asupra calității democrației. Sunt convins că programarea alegerilor se va face de o manieră care să nu contrazică textul Constituției. Nu vor fi probleme, dar din punct de vedere democratic, corect ar fi ca momentul alegerilor să nu fie modificat în ultima clipă, să fie cunoscute datele alegerilor, să fie cunoscute cu mult timp înainte.
Cui folosește mai mult acest calendar al alegerilor și cine se va situa pe o poziție defavorizată, în aceste tururi de scrutin, aflăm tot de la politologul Lucian Dîrdală.
Vom vedea dacă până la urmă o astfel de poziționare a alegerilor va servi cu adevărat ambilor membri ai coaliției, și liberalilor, și social-democraților, și celor care l-au mai aprobat. Din câte înțeleg, discuțiile între domnul Ciolacu și reprezentanții partidelor politice au dus la reacții pozitive, din mai multe părți. Problema care mie mi se pare importantă este însă următoarea: programăm primul tur al prezidențialelor, vor rămâne în cursă doi candidați. Duminica următoare, la alegerile parlamentare, formațiunile care nu mai au candidat în turul doi vor fi defavorizate pentru că asupra lor va plana așa un verdict de învins și s-ar putea ca alegătorii lor, dacă nu sunt suficient de motivați, să nu mai iasă la vot pentru alegerile parlamentare.
Alegătorii celor care au pierdut în primul tur nu vor mai fi motivați să se prezinte și la al doilea tur, ceea ce nu este chiar corect din punct de vedere democratic, crede politologul Lucian Dîrdală.
Este o posibilitate, nu înseamnă că neapărat așa se vor întâmpla lucrurile, dar se creează și aceasta. Mie mi se pare incorect din punct de vedere democratic, pentru că se creează o presiune asupra acestor alegători. Se creează o diferență de mobilizare. Reprezentanții partidelor care au candidat pentru Turul 2 la prezidențiale se vor manifesta cu totul altfel în campanie. Vor avea altă motivație, vor avea mai mult un discurs mai amplu prin comparație cu cei care au pierdut și altfel, zic eu, rezultatele de la alegerile legislative vor fi influențate în favoarea partidelor care au și competitori în Turul 2 al prezidențialelor.
În ceea ce-i privește pe candidații care și-au anunțat deja intenția sau aceia care nu au făcut-o, dar se comportă ca și când au făcut-o, politologul crede că avem de-a face cu „o listă de bizarerii care se va rezolva cu timpul.”
Eu nu cred că există om politic care să se adreseze convingător întregului electorat românesc. Sunt segmente, sunt grupuri de sprijin, grupuri care favorizează, agreează un tip de mesaj sau altul. Deci, cu această observație, aș spune că, în cazul nostru, avem un candidat potențial care încă nu și-a dezvăluit intenția de a candida, domnul Marcel Ciolacu, care în virtutea poziției de prim-ministru evoluează convingător, aș spune, din punct de vedere al campaniei electorale. Avem sigur un candidat al Partidului Național Liberal care încearcă să intre în această logică evidențială, să-și asume o statură politică mai pronunțată. Domnul Ciucă. Avem candidați suveraniști care iarăși încearcă să-și maximizeze sieși sprijinul și avem… Am început cu domnul Ciolacu, încheiem cu domnul Geoană, iarăși o personalitate care încă nu este candidat oficial, dar poate fi și care se comportă asemeni unui candidat. Așadar, o listă întreagă de bizarerii care se va rezolva cu timpul. Dar în acest moment, în afară de domnul Ciucă și doamna Elena Lasconi, din partea USR, și a candidaților suveraniști, garnitura nu este completă. Domniile lor, sigur pentru propriul electorat, sunt convins, se manifestă convingător.
CITEȘTE ȘI: