Reprezentanții Aeroportului Henri Coandă au anunțat, prin intermediul unui comunicat, că va reduce activitatea de check-in și îmbarcare aproape la jumătate, din cauza traficului scăzut, urmare restricțiilor impuse de pandemie.
Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti va menţine deschise doar 52 de ghişee check-in şi numai 14 porţi de îmbarcare pentru zboruri internaţionale.
Pandemia de Covid-19 a afectat grav traficul aerian, în special pe cel internaţional, acesta situându-se în prezent la circa 15-20% din normalul acestei perioade. În aceste condiţii, şi traficul pe aeroporturile din Bucureşti cunoaşte un trend descendent similar. În acest context, CN Aeroporturi Bucureşti (CNAB) a analizat posibilităţile de operare la Aeroportul Henri Coandă cu o infrastructură de terminal adaptată valorilor actuale de trafic. Măsurile au în vedere atât eficientizarea activităţii aeroportuare prin exploatarea raţională a resurselor disponibile, cât şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor oferite pasagerilor şi a creşterii siguranţei sanitare”, se arată în comunicatul CNAB.
Pentru procesarea pasagerilor pe fluxul de Plecări, vor fi deschise numai 52 de ghişee check-in (de la 53 la 104) amplasate în zona nouă a terminalului, iar zona aferentă ghişeelor 1-52 va fi amenajată ca zonă de aşteptare dotată cu banchete, unde pasagerii şi însoţitorii acestora pot aştepta începerea operaţiunilor pentru zborul dorit.
Acelaşi principiu al utilizării eficiente şi flexibile a resurselor, coroborat cu cel al siguranţei sanitare, va fi aplicat şi în zona de îmbarcare care va funcţiona cu un număr redus de porţi de îmbarcare proporţional cu valorile de trafic, respectiv cu 14 porţi de îmbarcare pentru zboruri internaţionale (cu o reducere de 40% a capacităţii de procesare aferentă burdufurilor de îmbarcare/debarcare şi cu o reducere de 40% a capacităţii de procesare pentru zborurile cu aeronave parcate pe platformă)”, adaugă CNAB.
Măsurile vor intra în vigoare din data de 16.02.2021, de la ora 08.00, şi se vor menţine până la înregistrarea unei creşteri semnificative a numărului de pasageri şi de mişcări aeronave.
Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CJSU) a adoptat, joi, o hotărâre prin care a fost actualizată lista țărilor cu risc epidemiologic ridicat, valabilă de luni, 15 februarie, pentru care se instituie carantina la intrarea în România.
Conform CNSU, la intrarea în România, pentru persoanele care sosesc din țările/zonele/teritoriile de risc epidemiologic ridicat și prezintă un document ce atestă rezultatul negativ al unui test RT-PCR, efectuat cu cel mult 72 de ore înaintea îmbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport în comun) sau intrării pe teritoriul național (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii), se instituie măsura carantinei la domiciliu sau la locația declarată pentru o perioadă de 10 zile.
Companiile din România afectate de Brexit ar putea fi despăgubite de UE. „Exporturile româneşti au avut mult de suferit”. Mai multe autorităţi române şi europene au discutat despre necesitatea acordării unor despăgubiri companiilor afectate de ieşirea Marii Britanii din UE.
Potrivit adevărul.ro, un subiect de interes atât pentru cetățenii europeni cât și pentru români un ajutor financiar, destinat entităţilor eligibile care au înregistrat pierderi că urmare a Brexit-ului.
Astfel, „Guvernul României va analiză şi va emite o decizie în acest sens, privind eligibilitatea instituţională, precum şi cea a companiilor”, a declarat Eduard Costin, Director Relaţii Externe, Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR).
În condiţiile în care Marea Britanie este un important partner economic al României, de fapt statul cu care ţara noastră are înregistrat cel mai important excedent comercial, evident că mediul de afaceri românesc a fost puternic afectat încă din primele zile de punere în aplicare a prevederilor BREXIT. „Efectele Brexit s-au resimţit mai ales asupra exporturilor româneşti către Marea Britanie, cu implicaţii asupra transporturilor de mărfuri, afectând în egală măsură şi statutul cetăţenilor români care lucrează sau călătoresc în această ţară. Astfel, devine extrem de importantă organizarea a cât mai multor întâlniri de acest gen, la care să participe atât reprezentanţii mediului de afaceri cât şi cei ai autorităţilor centrale sau locale implicate. Mai mult chiar, pentru ca să putem trece cu bine peste aceste schimbări, astfel de evenimente ar trebui să devină o prioritate naţională”, a declarat vicepreşedintele CCIR, dl. Aurelian Gogulescu.