Postul Paștelui 2021. Mihaela Bilic: Trebuie să fie un exercițiu de voință. Nu aș vrea să fiu răutăcioasă, dar 40 de zile putem trăi doar cu apă

Nutriționistul Mihaela Bilic explică ce înseamnă Postul Paștelui. „Trebuie să fie un exercițiu de voință. Presupune o îndepărtare de plăcerile banale, umane, trupești, presupune un fel de un contact mai strâns tu cu tine, cu spiritualitatea.”

”În post trebuie să fie o confruntare cu senzația de foame. Postul trebuie să fie un exercițiu de voință. Presupune o îndepărtare de plăcerile banale, umane, trupești, și presupune un fel de un contact mai strâns tu cu tine, cu spiritualitatea, cu ce înseamnă alte nevoi, decât cele alimentare.

În post, ăsta ar trebui să fie exercițiul. Faptul că nu suntem sătui, această senzație de foame ne produce o trezire a simțurilor, a minții, pentru că începi să-ți pui întrebări.”

Mihaela Bilic: Mâncarea a devenit elementul central al vieții noastre

„Din păcate, după această izolare, mâncarea a devenit elementul central al vieții noastre. Nu aș vrea să fiu răutăcioasă, să indignez pe cineva, dar 40 de zile putem trăi doar cu apă. Ăsta este adevărul. Este o chestiune pe care religia o știe și este de comun acord cu medicina.

Noi credem că glicemia scade, că poftele trebuiesc satisfăcute, că dacă simțim o senzație de foame. Culmea, medicii nutriționiști au reușit să mute senzația de foame din sfera senzațiilor normale, firești, în sfera senzațiilor de nedorit.”

Postul Paștelui 2021. „În prezent, avem de toate oricând vrem. Avem o supraofertă care nu ne face bine”

„Nu uitați că recomandarea bisericii, și nu este una greșită, tocmai că pentru că înainte de a apărea medicii nutriționiști, nu puteai să faci educație, atunci a venit religia și a spus – de două ori pe săptămână măcar, nu mâncați alimente de origine animală. Este o chestiune de bun-simț alimentar, pentru că ne rămân celelalte cinci zile în care mâncăm carne” a explicat medicul Mihaela Bilic, la Digi 24.

Calendar ortodox, 20 martie 2021. Ce sfinți sunt pomeniți în această zi

Pe 20 martie, sunt pomeniți Sfinții mucenici uciși în Mănăstirea Sfântul Sava cel Sfințit (Sâmbăta Sfântului Teodor). Păgânii etiopieni au atacat Mănăstirea Sfântului Sava cel Sfințit, în secolul al VIII-lea, crezând că aceasta adăpostește multe bogății. Pentru că nu au găsit bunuri materiale, aceștia au decis să îi treacă prin ascuțișul sabiei pe viețuitorii de acolo.

Monahii, sfătuiți de Starețul Toma, au zis: „Noi din lume am fugit în această pustie pentru dragostea lui Hristos și prearușinos lucru ar fi să fugim din pustie de frica oamenilor. De ar fi să fim cu toții junghiați aici, junghiați vom fi pentru dragostea noastră pentru Hristos pentru Care am și venit să locuim aici”

Astfel, pe unii dintre ei arabii i-au ucis cu săgeți, iar pe alții i-au închis de vii în peștera Sfântului Sava. La ușa peșterii au pus apoi foc, astfel încât monahii dinăuntru au murit cu toții sufocați de fum.

Așa și-au dat sfintele lor suflete mucenicii lui Hristos. Mucenicia lor preaslăvită a fost înaintea Praznicul Luminat al Învierii Domnului din anul 796 după Hristos, când pe scaunul împărăției Răsăritului se aflau Constantin și Irina, iar Patriarh al Ierusalimului era Arhiereul Ilie.