Prăbușirea Casei Assad. „Furtuna perfectă” din Siria transformă Turcia într-un un POWER BROKER, Israelul trebuie să găsească mutarea-cheie
Prăbușirea regimului lui Bashar al-Assad din Siria sigilează o schimbare semnificativă a echilibrului de influență în Orientul Mijlociu. Iranul a fost substanțial slăbit, în acest moment, în timp ce locul rămas liber a fost ocupat, cu rapiditate, de Turcia lui Erdogan, un adevărat Power Broker (factor de putere) în acest sceanriu.
Regimul ayatollahilor din Iran plătește scump pentru politica sa de proxy. Când comandantul Forței Quds din Gărzile Revoluționare Iraniene, Qasem Soleimani, a conceput această politică, totul era logic, dar raportat la acea vreme.
- Iranienii, în general, și succesorul lui Soleimani, Esmail Qaani, în special, nu au fost, totuși, suficient de perspicace pentru a face adaptările necesare.
- În consecință, deși axa iraniană de rezistență părea amenințătoare în urma eșecului Israelului din 7 octombrie, acum se poate înțelege că era, de fapt, un castel construit din cărți de joc.
În clasamentul nevoilor Iranului, gruparea islamistă Hamas nu a fost o bază, ci un instrument. În fruntea priorităților Iranului s-a aflat Hezbollah, o organizație teroristă care a avut o țară la dispoziție, Libanul.
Castelul din cărți de joc se clatină
Acest lucru s-a reflectat și în politica Iranului în Siria, notează analistul Dean Shmuel Elmas pentru The Jerusalem Post. Regimul de la Teheran nu s-a grăbit să-l ajute pe Assad, în deceniul precedent, dar nu din cauza îngrijorării pentru bunăstarea lui, ci din dorința de a-și extinde influența în Siria într-un mod care să-i permită să mențină o aprovizionare continuă de arme către Hezbollah.
Castelul din cărți de joc se clatină, totuși, pentru că fiecare carte se află într-un echilibru instabil. Atacul din 7 octombrie al grupării islamiste Hamas a deranjat echilibrul și asta a dus, prin efectul tsunami, la căderea regimului Assad.
Din fericire, nu a fost un atac terorist pe două fronturi, cum au fost atacurile coordonate egiptene și siriene din anul 1973. Iranienii nu au reușit să înțeleagă evenimentul din Fâșia Gaza din toate punctele de vedere și l-au trimis pe liderul Hezbollah, Hassan Nasrallah – eliminat, ulterior, de Forțele de Apărare ale Israelului -, să deschidă mult prea târziu un front unde să atragă Israelul.
Bashar al-Assad a fost răsturnat în douăsprezece zile
Nasrallah și liderul suprem iranian Ali Khamenei s-au gândit că Israelul va fi nevoit să ducă un război de uzură la granița cu Liban, dar realitatea i-a lovit direct în față. Odată ce IDF a finalizat distrugerea majorității infrastructurii militare a Hamas, a trecut la ofensiva din Liban și a spart conceptul frontului unit al organizației Hezbollah.
Acum, acea organizație teroristă puternică și amenințătoare se află în cea mai proastă poziție în care s-a aflat vreodată.
În tot acest timp, rebelii din Siria au urmărit evoluțiile în războiul Săbiilor de Fier și, din punctul lor de vedere, au lăsat Israelul să ducă munca esențială de erodare a semilunii șiite, în special Hezbollah, pentru ei.
Așa că, atunci când a avut loc încetarea focului, grupurile rebele siriene Hayat Tahrir al-Sham și Armata Națională Siriană, și în special patronii turci ai acesteia din urmă, au văzut că acesta era un moment de bun augur pentru a răsturna regimul Assad, mai notează The Jerusalem Post.
Bashar al-Assad a fost răsturnat în douăsprezece zile, cu șase zile mai puțin decât a fost nevoie pentru a-l îndepărta pe Hosni Mubarak din Egipt, în februarie 2011.
O combinație între slăbiciunea Iranulu și slăbiciunea regională a Rusiei
Totul s-a întâmplat datorită unei furtuni perfecte, mai notează analistul Dean Shmuel Elmas pentru The Jerusalem Post: o combinație între slăbiciunea Iranului, care a rămas fără instrumente semnificative, și slăbiciunea regională a Rusiei, deoarece invazia Ucrainei a monopolizat atenția și resursele Moscovei.
Războiul din Ucraina este în sine un eșec grav al Rusiei, având în vedere declarațiile sale trufașe din februarie 2022 și situația de astăzi, în care președintele Rusiei este nevoit să-l aducă pe liderul nord-coreean Kim Jong Un pentru ca acesta din urmă să-i trimită soldați pe post de praf de pușcă.
În cazul Siriei, se observă că Israelul a învățat din greșelile zilei de 7 octombrie 2023.
Israelul și-a întărit forțele, a efectuat o evaluare constantă a situație și a înțeles în ce direcție bate vântul. Situația din Siria este foarte delicată. Hayat Tahrir al-Sham este o ramură a Al Qaeda, plină de jihadiști care vin de peste tot, din China până în Balcani.
Mai mult decât oricând, Israelul va trebui să-și examineze legăturile cu Turcia
Președintele turc Recep Tayyip Erdogan își poate freca mâinile de plâncere când își vede trucul funcționând de minune și se poziționează drept principalul jucător în Siria.
O fostă personalitate de rang înalt al Forței Al Quds a povestit cum Turcia a derutat Iranul.
„Am întrebat turcii și mai multe state arabe și am primit asigurări că nu vor exista mișcări”, spune el. „Hakan Fidan ne-a spus asta în mod special”. Cu alte cuvinte, potrivit iranienilor, ministrul turc de externe i-a mințit. Rezultatul a fost că, atunci când tensiunile au izbucnit, Iranul a rămas fără răspuns.
Mai mult decât oricând, Israelul va trebui, acum, să-și examineze legăturile cu Turcia. Este ușor să spui că Turcia urăște Israelul și să acuzi Ankara că sprijină terorismul, dar Israelul are o relație cu Turcia, ceea ce, desigur, nu se poate spune despre Iran.
O combinație de interese turcești și israeliene în care Erdogan obține un fel de influență pe care o poate flutura în arena palestiniană – în timp ce Israelul obține o influență utilă în Siria – este singura modalitate prin care conflictul din Siria poate aduce un anumit beneficiu Israelului și nu pericolul unui stat Sharia sirian agresiv față de Israel, chiar la granița de pe Înălțimile Golan.
Foto – Profimedia Images
Citește și:
Iranul suplimentează livrările de armament în SIRIA, în contextul avansării forțelor rebele