Schimbările climatice deja își fac simțită prezența și în România, iar temperaturile vor crește în următarele decenii pe întreg teritoriul țării, însă nu în mod uniform.
Cele mai pesimiste dintre scenarii indică o creștere de 8 grade Celsius în lunile de vară până la finalul secolului, informează Digi24.
De asemenea, stratul de zăpadă se va reduce cu până la 80%, iar zilele cu precipitații se vor reduce, dar vor crește în abundență, spune Roxana Bojariu, președintele Consiliului Științific din cadrul Administrației Naționale de Meteorologie (ANM).
„În perioada 1901-2020, la nivelul României, temperatura medie anuală a aerului a crescut cu mai mult de 1°C, o creștere comparabilă cu media globală. Totuși creșterile temperaturii nu sunt uniforme. În funcție de factorii locali, ele variază ca magnitudine, pe regiuni și în funcție de anotimp. De exemplu, începând din 1961 și până în prezent, mediile temperaturii aerului au crescut cu 2-3 grade Celsius, în cazul verii, în regiuni din sudul țării. Pentru viitorul apropiat (2021-2050), la nivelul României, rezultatele modelelor climatice analizate indică o creștere medie a temperaturii lunare în cea mai caldă lună a anului de până la aproape de 4°C în cel mai pesimist scenariu”.
ROXANA BOJARIU, ANM
Meteorologul spune că cele mai importante diferențe climatice se vor înregistra după 2050, iar cele mai pesimiste scenarii implică o creștere medie a temperaturii în România de 8 grade Celsius în lunile de vară până la finalul secolului XXI.
„Numărul de zile cu precipitații abundente are o tendință crescătoare, simultan cu tendința descrescătoare a numărului de zile cu precipitații, ceea ce indică o creștere a intensității precipitațiilor. Pentru viitorul apropiat (2021-2050) vom observa o reducere medie a cantității lunare de precipitații de până la 18 % în timpul verii, în cel mai pesimist scenariu. Scăderea grosimii stratului de zăpadă ar putea fi mai mare de 80%, comparativ cu perioada de referință octombrie-aprilie 1971-2001, în regiuni din vestul, centrul și sudul României. În munți, reducerea este mai mică, variind de la 60% la 80% la sfârșitul secolului XXI, în condițiile scenariului pesimist”, spune Bojariu.
Specialistul mai atrage atenția că efectele schimbărilor climatice se vor simți mai puternic în marile aglomerări urbane, fiind amplificate de mediul artificial construit. Astfel, se vor forma așa-numite „insule de căldură” în orașe, iar aglomerările urbane se vor confrunta tot mai des cu inundații.
Aceasta concluzionează că România va avea în continuare 4 anotimpuri, însă caracteristicile acestora se pot schimba.
De asemenea, ciclul hidrologic cuplat cu ciclul sezonier se va modifica și el, generând primăveri timpurii și ierni cu un strat de zăpadă redus, care vor avea un impact semnificativ asupra rezervei de apă din sol pentru culturile agricole.