Prefectul Capitalei: Retrocedarea Parcului IOR ar fi fost realizată cu acte false

Rareș Hopincă, prefectul Capitalei, și candidat comun PSD -PNL la primăria Sectorului 2, a anunțat, marți, că există suspiciuni că retrocedarea Parcului IOR s-ar fi realizat cu acte false.

„Încep cu cel mai grav aspect, în opinia mea. Am constatat că există suspiciuni că retrocedarea unei părți din Parcul IOR a fost realizată prin utilizarea unor documente false”, a declarat, marți, prefectul Capitalei.

Rareș Hopincă a precizat că un raport al ANRP ar aduce astfel de concluzii.

„Detaliez: după depunerea de către mine a acțiunii în instanță, în octombrie 2023, pentru anularea dispozițiilor de retrocedare a Parcului IOR, am solicitat Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, ANRP, să desfășoare un control pe fond, pe toate documentele ce au stat la baza celor două dispoziții pentru retrocedare. Ieri am primit raportul ANRP, realizat în patru luni, care a verificat o serie întreagă de documente, de la multe instituții ale statului, și o serie de documente primite în timpul controlului, de la persoane fizice.

Constatările de raport sunt extrem, extrem de grave, dar din rațiuni ce țin de strategia din cadrul procesului, pentru a maximiza șansele de a anula cele două dispoziții, nu-l voi face public, ci voi cita anumite aspecte din acest raport”, explică prefectul.

Rareș Hopincă: Retrocedarea IOR, posibil cu semnături false

Prefectul mai spune că raportul ANRP ar fi descoperit semnături false în procedura de retrocedare a Parcului IOR.

„Retrocedarea Parcului s-a făcut într-o manieră abuzivă, fiind constatat un lung șir de posibile infracțiuni și încălcări ale procedurilor stabilite de lege. Din punctul meu de vedere, cea mai gravă infracțiune din această procedură este constatarea unor semnături ce par a fi false”, susține Rareș Hopincă.

Potrivit prefectului, raportul evidențiază faptul că o semnătură din acest dosar, a unei singure persoane, ar fi diferită, „în mod evident”, în notificări diferite, și ar necesita investigații suplimentare.

Prefectul mai spune că va trimite raportul la instituții abilitate, pentru anchetă.

Istoria retrocedării controversate a celor 12 hectare din Parcul IOR

Parcul IOR a pierdut, în 2005, o suprafață de 12 hectare, cuprinsă între bulevardele Liviu Rebreanu, Nicolae Grigorescu, Constantin Brâncuși și malul lacului.

”Terenurile situate în Bucureşti, Str. Liviu Rebreanu F.N sector 3, Lotul 71 – în suprafaţa de 112.399,19 mp și Lotul 16 – în suprafaţa de 10.127,43 mp au fost restituite în natură, pe vechiul amplasament, în proprietatea doamnei Maria COCORU în baza Dispoziţiei Primarului General – Adriean Videanu nr. 4333/18.05.2005, respectiv4334/18.05.2005″, se arăta într-un comunicat din 2013 al Primăriei Sectorului 3, care atunci a pus și panouri pe care scria că acolo este zonă retrocedată, după ce oamenii au reclamat gunoaiele adunate.

Primul proprietar ar fi fost un bărbat care la acea vreme avea 91 de ani. La scurt timp, acesta i-a cedat drepturile litigioase Mariei Cocoru.

În 2005, în timpul mandatului primarului Adriean Videanu, s-a decis, în Comisia pentru Legea 10, condusă la acea vreme de viceprimarul Ludovic Orban, punerea în posesie cu cele 12 hectare de teren din Parcul IOR a Mariei Cocoru.

Ulterior, Primăria Sectorului 3 a cerut în instanță anularea titlului de proprietate şi punerea în posesie pentru cele 12 hectare retrocedate din Parcul IOR. Primăria Sectorului 3 a obținut câștig de cauză la Curtea de Apel București, dar a pierdut definitiv procesul la Înalta Curte de Casație și Justiție, după mulți ani de judecată.

Cine este în spatele proprietarei din acte a terenului de 12 hectare din Parcul IOR

Maria Cocoru este proprietara din acte a terenului retrocedat în 2005 de Primăria Capitalei, al cărei nume apare și în procesul cu Primăria Sectorului 3.

Gândul a aflat însă că Maria Cocoru este mătușa lui Petrică Băjenaru, un personaj mai puţin cunoscut, dar cu foarte mare greutate în domeniul retrocedărilor.

Despre Petrică Băjenaru, Cancan scria în 2017 că ar deține 13 hectare din Parcul Titan și că fi fost implicat în tranzacţia Park Lake, din care ar fi obţinut 65 de milioane de euro. Mai mult, Băjenaru ar fi obţinut şi terenul pe care se află Şcoala Ilioara, pe care ar fi cerut la acel moment 25 de milioane de euro.