Prefectura Capitalei solicită reanalizarea Hotărârilor CGMB privind suspendarea PUZ-urilor de sector: ”Conturează un regim juridic confuz şi susceptibil de interpretări”

Subprefectul Florela Antonela Ghiță a transmis marți răspunsul instituției pe care o reprezintă la petiția semnată de reprezentanții Asociației pentru Dreptul Urbanismului, care au criticat proiectele de suspendare a PUZ-urilor de sector adoptate de Consiliul General al Municipiului București (CGMB). Subprefectul precizează că, în urma analizării actelor legislative, s-a solicitat reanalizarea Hotărârilor CGMB de la nr. 65/2021 la nr. 69/2021.

Reamintim că GÂNDUL.RO a publicat în exclusivitate punctele de vedere ale Asociației cu privire la aceste Hotărâri ale Consiliului General, prezentate în ședința din februarie 2021 a CGMB.

Inițiată de Nicușor Dan, această eventuală suspendare a PUZ-urilor de sector a generat un val de critici din partea a numeroși specialiști, aceștia avertizând că Bucureștiul se află în fața unui blocaj economic și social cu efecte negative indiscutabile.

„S-a apreciat că se impune a fi reanalizate. întrucât actele administrative încalcă prevederile art. 8 şi art. 50 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, actualizată, cu modificările şi completările ulterioare (…) În ansamblul lor, dispoziţiile art. 2 alin. (2) şi alin. (4) din HCGMB nr.65/2021; 66/2021 ; 68/2021 şi 69/2021 conturează un regim juridic confuz şi susceptibil de interpretări din cauza lipsei de precizie a exprimărilor folosite, ceea ce poate crea apariţia unor vicii de neconstituţionalitate”, se arată în răspunsul transmis marți, 13 iulie, de subprefect către Asociație cu privire la Hotărârile CGMB sus-menționate.

„Având în vedere că aceste acte normative au un real impact social, economic şi asupra mediului de afaceri, apreciem că se impunea o dezbatere publică cu transmiterea de către iniţiator asociaţiilor de afaceri şi altor asociaţii legal constituite, pe domeniul specific de activitate pentru a primi în scris propuneri , sugestii sau opinii cu privire la proiectele de acte normative” , se mai arată în răspunsul transmis de Prefectura Capitalei.

Răspunsul subprefectului către Asociația pentru Dreptul Urbanismului

„Referitor la petiţia dumneavoastră, înregistrată la Instituţia Prefectului – Municipiul Bucureşti în 05.07.2021, depusă în baza Legii nr. 544/2001, vă facem cunoscute aspectele ce se solicitau a fi clarificate de către emitent cu privire la Hotărârile nr. 65 pentru suspendarea Hotărârii Consiliului General al Municipiului Bucureşti nr. 339/2020 privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal – Sector 2, Bucureşti; nr. 66 pentru suspendarea Hotărârii Consiliului General al Municipiului Bucureşti nr. 49/2019 privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal – Sector 3 şi a Hotărârii Consiliului General al Municipiului Bucureşt i nr. 717/2019 privind rectificarea Hotărârii Consiliului General al Municipiului Bucureşti nr. 49/2019, Bucureș; nr. 67 pentru suspendarea Hotărârii Consiliului General al Municipiului Bucureşti nr. 443/ 2018 privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal – Zona de Sud a Sectorului 4; nr. 68 pentru suspendarea Hotărârii Consiliului General al Municipiului Bucureşti nr. 242/2020 privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal – PUZ Coordonator Sector 5; nr. 69 pentru suspendarea Hotărârii Consiliului General al Municipiului Bucureşti nr. 68/2020 privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal ( PUZ) – Modificare şi Actualizare PUZ Coordonator Sector 6 şi a Hotărârii Consiliului General al Municipiului Bucureşti nr. 336/2020 privind rectificarea Hotărârii Consiliului General al Municipiului Bucureşt i nr. 68/2020.”

S-a apreciat că se impune a fi reanalizate. întrucât actele administrative încalcă prevederile art. 8 şi art. 50 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, actualizată, cu modificările şi completările ulterioare.

Din analiza art. 2 alin. (2) şi alin. (4) din hotărârile supuse atenţiei potrivit cărora : „Cererile pentru emiterea certificatelor de urbanism pentru autorizare depuse anterior momentului intrării în vigoare a prezentei hotărâri şi nesoluționate se vor soluţiona conform legislatiei specifice în vigoare”

„Pe perioada suspendării Hotărârilor Consiliului General al Municipiului Bucureşti nr. 339/2020, nr.49/2019 şi nr. 717/20 19; nr 2421/2020; nr.68/2020 şi nr. 336/2020,
certificatele de urbanism şi autorizaţiile de construire/desființare care vor fi emise de Primarul General al Municipiului Bucureşti şi de Primarii sectoarelor Municipiului Bucureşti vor respecta prevederile documentaţiilor de urbanism anterioare acestor hotărâri de consiliu ,.legislaţia specifică în vigoare”, respectiv ”prevederile documentaţiilor de urbanism anterioare”. apreciem că formularea este imprecisă, întrucât nu se poate determina actul normativ la care se face referire.

Totodată, în ansamblul lor, dispoziţiile art. 2 alin. (2) şi al in. (4) din HCGMB nr.65/2021; 66/2021 ; 68/2020 şi 69/2020 conturează un regim juridic confuz şi susceptibil de interpretări din cauza lipsei de precizie a exprimărilor folosite, ceea ce poate crea apariţia unor vicii de neconstituţionalitate în raport de dispoziţiile art. 1 alin . (5) din Constituţia României. În acest sens, în jurisprudenţa Curţii Constituţionale se arată: „de principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiţii calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea. ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de precis şi clar pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate – care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist – să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanţele speţei, consecinţele care pot rezulta dintr-un act determinat.”
Accesibilitatea şi previzibili tatea legii sunt cerinţe ale principiul ui securităţii raporturilor juridice, constituind garanţii împotriva arbitrarului. iar rolul controlului de constituţionalitate este de a asigura aceste garanţii, opuse oricărei intervenţii legislative arbitrare.

Totodată, în preambulul hotărârilor se invocă art. 7 alin. (13) din Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administraţia publică, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, fără o justificare asupra urgenţei.

Având în vedere că aceste acte normative au un real impact social, economic şi asupra mediului de afaceri, apreciem că se impunea o dezbatere publică cu transmiterea de către iniţiator asociaţiilor de afaceri şi altor asociaţii legal constituite, pe domeniul specific de activitate pentru a primi în scris propuneri , sugestii sau opinii cu privire la proiectele de acte normative.

Efectuarea corespunzătoare a tuturor operaţiunilor tehnico-administrative şi adoptarea actelor administrative (identificarea necesităţii sociale şi pregătirea/prelucrarea informaţiei. elaborarea proiectului de decizie administrativă, întocmirea tuturor celorlalte acte preparatorii cu respectarea normelor prescriptive ale legii,) reprezintă garanţia respectării principiului legalităţii, statuat constitutional şi reglementat de art. 81 – 82 din Legea nr. 24/2000, republicată , cu modificările şi completările ulterioare.
Faţă de aspectele învederate anterior şi având în vedere principiul legalităţii actelor consacrat de art. 81 din Legea nr. 24/2000, s-a solicitat reanalizarea Hotărârilor de la nr. 65/2021 la nr. 69/2021 adoptate de Consiliul General al Municipiului Bucureşti raportat la prevederile art. 50, coroborat cu art. 58 şi următoarele din actul normativ menţionat, în vederea predictibilităţii prin indicarea normei de referinţă.”