Marți, 29 iunie, în plenul CSM a avut loc pentru prima dată o dezbatere furtunoasă legată de cererile de apărare a reputației făcute de cei doi anchetatori de la Brașov care au întocmit rechizitoriul în cazul “Ferma Băneasa”, cererea celor trei din completul care a pronunțat decizia de condamnare în cazul unora dintre inculpați – printre care și avocatul Robert Roșu, condamnat la 5 ani cu executare.
UPDATE – Cererea ICCJ de apărare a independenței Justiției, în ansamblul ei, a fost admisă. Au fost 11 voturi ”pentru”, 5 ”împotrivă” și trei voturi nule. Celelalte două cereri, ale completului ICCJ care a dat decizia în cazul ”Ferma Băneasa” și cererea procurorilor de la DNA Brașov nu au avut majoritate, iar votul va fi reluat într-o altă zi.
Știrea inițială
Separat, a fost dezbătută și cererea Adunării generale a Înaltei Curți de Casație și Justiție care a considerat că atât comunicatele date de Uniunea Națională a Barourilor din România, Baroul București, cele 32 de organisme profesionale internaționale, comentatori, jurnaliști, protestele avocaților declanșate după ce avocatul Roșu a fost condamnat, toate ar fi de natură a aduce atingere independenței Justiției în ansamblul său și reputației celor cinci magistrați.
Dezbaterea de dinaintea votului pentru aceste cereri a fost foarte tensionată. Președintele ICCJ Corina Corbu a susținut în fața plenului că totul a pornit de la reacțiile ce au urmat hotărârii de condamnare dată în decembrie 2020 și de acea și Adunarea Generală a judecătorilor ICCJ a luat decizia de a face această cerere la Inspecția Judiciară.
“În perioada decembrie 2020-mai 2021 s-au spus cuvinte grele la adresa Înaltei Curți (…) Au fost depășite limitele acceptabile (..) Acreditarea ideii că ICCJ a afectat în general drepturile fundamentale ale unei persoane este de natură să atragă consecințe asupra actului de justiție”, a subliniat șefa ICCJ, Corina Corbu.
Aceasta a reamintit faptul că unele comentarii privesc denumirea de “complet negru”, “nemernici” sau “torționari” și că “e grav că se conturează la nivel internațional reacțiile respective”.
Tot pentru prima dată, la plenul CSM au sosit să apere punctual de vedere și poziția avocaților, președintele UNBR Traian Briciu, decanul Baroului București Ion Dragne și consilierul Baroului București av. Flavia Teodosiu.
Prof. univ. Briciu a explicat membrilor CSM că poziția din comunicatele UNBR nu trebuie confundată cu alte manifestări din spațiul public, comunicatele fiind efectul unei stări de revoltă și îngrijorare cu privire la propria existență, iar ele nu au făcut trimitere la numele vreunui judecător, la complete negre sau vreun cuvânt jignitor, ci s-au disecat public principii ce țin de însăși menirea și statutul avocatului.
“E posibil ca și Justiția să sufere de o hipersensibilitate! (..) Am reacționat pripit? Fără a avea un temei discutabil? Noi spunem că NU! Ce să spunem, că avocații nu sunt șocați că azi e într-un fel și mâine în alt fel?”, a spus președintele UNBR, făcând trimitere la achitarea dată avocatului Roșu la fond și condamnarea sa, în apel, la ICCJ.
Avocatul Flavia Teodosiu, consilier al Baroului București, a pus punctual pe i, dar a iritat pe unii membri din CSM după ce a explicat că cele două profesii, de avocat și magistrat sunt interdependente și că atunci când între profesii are loc o ruptură, Justiția nu mai poate funcționa bine.
“În cazul în care veți admite cererile, atunci se va deschide o Cutie a Pandorei imposibil de oprit. Nu aș vrea să ajungem într-o situație de antagonism total!”, a spus avocatul Teodosiu.
Una dintre cele mai tari poziții a fost cea a judecătorului Gabriela Baltag, care a spus că a participat, alături de alți colegi din CSM, la Congresul Avocaților care a avut loc zilele trecute și a fost foarte impresionată de discursul pe care l-a avut avocatul Florentin Țuca:
“Mi-aș fi dorit să fie aici și un reprezentant de la Casa de avocatură a avocatului Roșu. Domnul Florentin Țuca m-a impresionat. Dați-mi voie să fiu eu avocatul avocaturii și să vă îndemn cum ne-a îndemnat domnul Țuca, să luăm hotărârea aceea (n.n.-de condamnare din dosarul Ferma Băneasa), să ștergem numele avocaților și să punem numele nostru (…). Eu nu comentez hotărâri judecătorești, dar haideți să ne gândim dacă putem pune lanțuri la picioarele unei profesii!”
Baltag a mai spus că nu îl cunoaște pe avocatul Roșu, dar e hotărâtă să îl viziteze la penitenciar.
“Nu îl cunosc pe avocatul Roșu. Mi-aș dori să-l vizitez. Să văd cum este să stea un profesionist în penitenciar”, a subliniat judecătorul Gabriela Baltag.
Și alți membri CSM au fost de partea libertății la opinie și exprimare a avocaților și a opiniei publice, iar prin luările lor de cuvânt au adus argumente în acest sens.
Reprezentantul societății civile în CSM, Victor Alistar a pus în discuție nevoia de certitudine juridică a justițiabilului, a subliniat că ceea ce trebuie dezbătut la nivel de CSM este felul în care două instanțe au ajuns la concluzii diferite, contrare, că trebuie discutate în CSM problemele care au generat astfel de reacții, nu reacția instituțională a corpului avocaților.
S-au alăturat acelorași tipuri de argumente și judecătoarea Lia Savonea – care a amintit plenului că nu este de trecut cu vederea faptul că doi judecători au fost chemați să dea cu subsemnatul despre hotărârile judecătorești date în urmă cu ani de zile -, dar și judecătoarele Evelina Oprina și Simona Marcu.
De partea cealaltă a baricadei invizibile, au expus puncte de vedere pentru un vot de admitere a celor trei cereri judecătorii Andrea Chiș și Mihai Bălan. Mai mult, judecătoarea Chiș a început să explice cum este ”cu anumite aspecte din dosar legate de ce-a făcut sau nu a făcut avocatul Robert Roșu” și dacă nu cumva sunt încălcări ale codului deontologic al avocatului.
Președintele UNBR a pus-o la punct imediat, cu eleganță, explicându-i judecătoarei Chiș că nu e cazul să dea “tente penale unor aspect deontologice semnalate”.
Rezultatul votului va fi dat de Gândul.ro imediat ce acesta va fi făcut public pe acest punct din ordinea de zi a ședinței de plen.