Președintele AEP, despre posibilitatea FRAUDĂRII alegerilor: ”Aproape imposibil de imaginat”. Ce spune despre cazul Șoșoacă și Curtea Constituțională
Până la data de 25 octombrie 2024, când se va da startul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale și, la cinci zile după această data, pentru alegerile pentru Senat și Camera Deputaților, a mai rămas puțin timp. Gândul a discutat cu președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Toni Greblă, într-un interviu la Gândul Exclusiv, despre ce a mai rămas de făcut pe ultima sută de metri înaintea alegerilor, care sunt măsurile de ultimă oră luate la nivelul AEP, ce noutăți prezintă aceste alegeri și cum arată tabloul candidaților pentru viitorul Parlament și pentru funcția de președinte al României.
Președintele AEP vorbește și despre importanța deciziilor Curții Constituționale a României (CCR) și momentul reformei la CCR, despre noile ghiduri necesare desfășurării alegerilor, rolul Serviciului de Telecomunicații Speciale, securizarea voturilor, posibilitatea furtului voturilor și posibilele atacuri informatice.
Mesajele de ultimă oră ale șefului Autorității Electorale Permanente sunt extrem de importante atât pentru instituțiile implicate în pregătirea și desfășurarea acestor alegeri, cât și pentru alegătorii din țară și din străinătate.
Președintele AEP crede că este exclusă posibilitatea câștigării funcției de președinte într-un singur tur de scrutin.
Biroul Electoral Central, în ședința din 10 octombrie, a constatat ca rămase definitive candidaturile pentru alegerea președintelui României, a fost definitivată lista candidaților pentru alegerile prezidențiale și s-a tras la sorți ordinea în care aceștia vor fi înscriși pe buletinul de vot de la alegerile din 24 noiembrie 2024.
Astfel, în interiorul buletinului de vot pentru alegerea președintelui României, pe prima pagină vor fi:
- Poziţia nr. 1 – ELENA-VALERICA LASCONI – Uniunea Salvaţi România
- Poziţia nr. 2 – GEORGE-NICOLAE SIMION – Alianţa pentru Unirea Românilor
- Poziţia nr. 3 – ION-MARCEL CIOLACU – Partidul Social Democrat
- Poziţia nr. 4 – NICOLAE-IONEL CIUCĂ – Partidul Naţional Liberal
- Poziţia nr. 5 – HUNOR KELEMEN – Uniunea Democrată Maghiară din România
- Poziţia nr. 6 – MIRCEA-DAN GEOANĂ – candidat independent
- Poziţia nr. 7 – ANA BIRCHALL – candidat independent
- Poziţia nr. 8 – ALEXANDRA-BEATRICE BERTALAN-PĂCURARU – Alternativa pentru Demnitate Naţională
Pe pagina 2 din interiorul buletinului de vot vor fi:
- Poziţia nr. 9 – SEBASTIAN-CONSTANTIN POPESCU – Partidul Noua Românie
- Poziţia nr. 10 – LUDOVIC ORBAN – Forţa Dreptei
- Poziţia nr. 11 – CĂLIN GEORGESCU – candidat independent
- Poziţia nr. 12 – CRISTIAN DIACONESCU – candidat independent
- Poziţia nr. 13 – CRISTIAN-VASILE TERHEŞ – Partidul Naţional Conservator Român
- Poziţia nr. 14 – SILVIU PREDOIU – Partidul Liga Acţiunii Naţionale
Referindu-se la aceste candidaturi și la contestațiile care au curs la AEP și CCR, Toni Greblă a subliniat că “termenul de introducere a contestațiilor s-a epuizat”, iar Curtea Constituțională s-a pronunțat prin admitere sau respingere la mai multe contestații înregistrate.
Au rămas definitive cele 14 candidaturi pentru alegerea președintelui României, din care zece sunt reprezentanți ai formațiunilor politice.
“Nu avem candidați de la alianță, nu a fost înregistrată nicio alianță, iar patru candidați sunt independenți.
Și în zilele următoare se vor desfășura activități care privesc organizarea și desfășurarea alegerilor. Pe data de 13 octombrie, Biroul Electoral Central și apoi Birourile Electorale Județene se vor completa cu reprezentanții celorlalte formațiuni politice, altele decât partidele parlamentare în înțelesul legii, și care au depus candidaturi rămase definitive pentru președintele României, vor face parte din Biroul Electoral Central, respectiv din Birourile Electorale Județene. Din acel moment, va fi machetat buletinul de vot. (…) Până pe la mijlocul lunii noiembrie, buletinele de vot vor fi imprimate astfel cum vor fi machetate la Biroul Electoral Central. Și pentru turul doi se prevede același proces”, a spus Toni Greblă, în interviul la Gândul Exclusiv.
Întrebat dacă, în opinia sa de alegător, se conturează la prezidențiale, în mod cert, două tururi de scrutin, președintele AEP a afirmat că este „absolut imposibil” un singur tur.
“Ca simplu alegător și văzând, mai ales, prezența la vot, după părerea mea, pe această prezență de, să zicem, 50-60%, este absolut imposibil ca oricare candidat să obțină în turul unu, astfel încât în mod sigur se va organiza un al doilea tur de scrutin. Dar apropo de acest lucru, vreau să informez pe toată lumea că în momentul în care vorbim de alegerile prezidențiale, ne referim întotdeauna la data de 24 noiembrie, indiferent dacă există sau nu există un al doilea tur”, a mai spus președintele AEP.
Numărul rundelor de instruire a operatorilor desemnați crește la cel puțin trei
Tragerile la sorți pentru operatorii desemnați vor avea loc mai devreme decât la alte alegeri, președintele AEP oferind câteva informații importante legate de acest subiect:
„Autoritatea are un program convenit cu Ministerul de Interne, Serviciul de Telecomunicații Speciale și Institutul Național de Statistică, ca împreună cu direcțiile noastre județene, pentru că Autoritatea Electorală Permanentă are în fiecare județ o direcție, încercăm ca aceste trageri la sorți să le facem un pic mai devreme, adică pe 25 noiembrie pentru prezidențiale și pe 28 noiembrie pentru parlamentare, tocmai pentru a avea posibilitatea să organizăm în mod sigur două runde de instruire. Dar noi am dori trei și, mai ales, am mai dori o rundă de instruire după alegerile din 1 decembrie pentru Parlament, pentru că este posibil ca atunci să fie înlocuiți, schimbați unii experți electorali și atunci să mai facem o rundă de instruiri.
Sper ca prin instruirile pe care le-am făcut până acum și dacă mai organizăm trei, patru runde de instruire, sper ca majoritatea dintre aceștia să fie pregătiți corespunzător pentru a-și desfășura activitățiile specifice calității de expert electoral într-un birou al secției de votare.
De asemenea, un rol important în secțiile de votare îl au și reprezentanții partidelor politice. Independenții nu au, dar reprezentanții partidelor, formațiunilor politice să le numesc generic așa, au și ele un rol foarte important în a desemna persoane care cunosc legislația specifică organizării sau desfășurării alegerilor într-o secție de votare și care pot să ajute în varianta în care sunt bine pregătiți ca lucrurile să se desfășoare normal”, a detaliat Toni Greblă.
Noutăți despre mandatarul financiar, Ghidul președintelui secției de votare și ghidul cu privire la finanțarea campaniilor electorale
Pentru a avea la îndemână toate mijloacele îndeplinirii corespunzătoare a sarcinilor, Autoritatea Electorală Permanentă a lucrat, în ultima perioadă, la elaborarea unui ghid al președintelui secției de votare.
“Un ghid care este relativ simplu de citit. Îl tipărim în 60.000 de exemplare și îl înmânăm în trei exemplare fiecărui președinte al secției de votare din cele aproape 20.000 de secții de votare, cât avem în țară. Sunt trecute acolo toate situațiile practice de care se pot lovi oamenii, membrii secției de votare. Îl trimitem odată ce se întrunesc în secția de votare, pentru secția de votare, adică sâmbătă, la ora 17:00 înaintea alegerilor.
Sâmbătă pentru că atunci vine președintele la secția de votare, deschide secția cu o zi înainte, sâmbăta înaintea alegerilor, repartizează sarcinile, ștampilează o parte din buletine, le împachetează ștampile ș.a.m.d. și în acel moment primește și cele trei exemplare ale ghidurilor secțiilor de votare.
Dacă suntem la capitolul ghiduri, mai tipărim un ghid, care este ghidul cu privire la finanțarea campaniilor electorale. La campaniile electorale și pentru președinte, și pentru Parlament, formațiunile politice, competitorii politici ar trebui să cunoască niște lucruri esențiale.
În primul rând, trebuie să știe că înainte cu o zi de începerea campaniei electorale, ei au obligația să-și desemneze și să comunice Autorității Electorale Permanente un mandatar financiar. Mandatarul financiar nu poate să fie orice persoană. El trebuie să aibă calitatea de expert contabil autorizat sau să angajeze o firmă, o persoană juridică care să aibă ca obiectul de activitate partea de contabilitate financiară.
Toate cheltuielile, toate veniturile pe care le realizează sau le aduc pentru desfășurarea campaniei electorale trebuie să treacă prin acest mandatar financiar. Ei răspund de cheltuieli, de venituri, de legalitatea veniturilor, de suma necesară pentru desfășurarea campaniei, de cheltuielile pe care le efectuează și de decontul pe care îl înaintează Autorități Electorale Permanente pentru a putea, în cazul în care trec un anumit prag la alegeri, să li se ramburseze o parte din cheltuielile făcute sau în totalitate.
Competitorii politici, mai ales formațiunile politice, pot să își desemneze aceeași persoană ca mandatar financiar pentru prezidențiale și aceeași persoană să îndeplinească și calitatea de mandatar financiar pentru alegerile parlamentare, pentru că ele sunt organizate separat. Teoretic, n-au de a face una cu cealaltă, dar din spirit practic, eu recomand tuturor competitorilor politici să-și desemneze separat mandatarii financiari pentru fiecare din cele două tipuri de alegeri, pentru că este posibil să încurci acolo documentele cu cheltuielile, pe cele de la parlamentare să le treacă la prezidențiale, riscând ca, dacă depun aceste documente invers, să nu primească banii nici pentru parlamentare, nici pentru prezidențiale. Să aibă mandatar separat. Sigur că dacă este un mandatar temeinic, meticulos, pot să-l folosească, dar e în spirit practic. Le recomand această variantă de a avea mandatar financiar separat pentru fiecare tip de alegere”, a explicat președintele AEP.
Cum funcționează STS în ecuația alegerilor. Ce spune președintele AEP despre posibilitatea ca voturile să fie furate
În timpul campaniilor electorale au existat întotdeauna discuții aprinse referitoare la rolul Serviciului de Telecomunicații Speciale și la posibilitatea fraudării alegerilor, fără a lăsa urme și fără a putea fi devoalat mecanismul informatic prin care s-ar putea înclina balanța în mod decisiv către unul dintre candidați.
Suspiciuni există și acum legate de rolul STS în alegeri și jocurile pe care le-ar putea face acest serviciu militarizat. În interviul de la Gândul Exclusiv, președintele AEP a vorbit despre subiect și a fost întrebat dacă nu cumva, în viitor, acest serviciu ar trebui exclus de la o implicare majoră în ceea ce privește desfășurarea alegerilor.
“Aș vrea să fac niște precizări absolut obligatorii. Deci, tot ce înseamnă infrastructură informatică, toate softurile, toate programele care se utilizează în perioada electorală până la stabilirea rezultatului final al alegerilor sunt proprietatea intelectuală a Autorității Electorale Permanente. Ele sunt făcute la comanda noastră, sunt expertizate în fiecare an. Există o comisie formată numai din specialiști care certifică faptul că acestea funcționează conform caietelor făcute de Autoritatea Electorală Permanentă, sunt proprietatea AEP.
Serviciul de Telecomunicații Speciale ne oferă un ajutor foarte, foarte consistent, asigură conexiunea între acestea, deci liniile pe legăturile între secția de votare, dacă vreți, și cu sediul Biroului Electoral Central (BEC). În rest, aceste sisteme informatice funcționează în baza unor programe, unor softuri, astfel cum ele au fost programate de către Autoritatea Electorală Permanentă, conform legii.
Vreau să vă spun cum funcționează. Deci, după ce se numără într-o secție de votare o dată, de două ori, de câte ori hotărăsc membrii secției respective, de obicei ajung la un consens acolo, pentru că la alegerile din iunie, toate procesele verbale de la toate secțiile de votare au fost semnate de reprezentant, inclusiv de reprezentanții partidelor politice, fără niciun fel de obiecțiune. Deci nu am avut niciun proces-verbal într-o singură secție care să fi fost semnat cu obiecțiuni de un anume reprezentant al unui partid politic.
Deci nu a mai fost nebunia de la Sectorul 1, iar nebunia de care ziceți dumneavoastră a început luni de dimineață. Deci până luni de dimineață, pe tot parcursul desfășurării procesului electoral, până la completarea proceselor verbale, nu a existat nicio contestație de la Sectorul 1 în legătură cu vreun eveniment major petrecut acolo.
Sigur că unii nemulțumiți au căutat să găsească și vinovați, dar repet, Autoritatea Electorală Permanentă, practic, deține toată infrastructura aceasta. Primăriile pun la dispozițiile spații, deci sunt competențe partajate.
De la ora 07:00 dimineață, în duminica alegerilor, când rolul Autorității Electorale Permanente este să deschidă sistemul informatic ca să poată fi utilizat, AEP, până la stabilirea rezultatului final al alegerilor, nu are nicio competență. Aceste competențe sunt preluate de birourile electorale de secție județean, de circumscripție, dacă e cazul, Biroul Electoral Central.
Revenind la secția de votare, au numărat, au consemnat în procesul verbal rezultatul alegerilor. Acel proces-verbal se fotografiază de către președintele secției de votare, se transmite prin sistemul informatic. După terminarea numărării voturilor, procesul verbal se fotografiază, este urcat în sistem și apare instantaneu pe site-ul Autorității Electorale Permanente. Din acel moment el nu mai poate fi schimbat.
Pe site-ul AEP există și acum toate cele 20 și ceva de mii – pentru că sunt și din străinătate – de procese verbale de la secțiile de votare, așa cum au fost întocmite atunci și urcate pe site-ul autorității și oricine poate să le adune pe toate și o să vadă rezultatul.
Deci este aproape imposibil de imaginat cum ar putea să fie – cum se zice așa, în limbaj – furate voturi. Voturile oricum nu se pot fura.
Vreau să vă spun că la toate alegerile din toată lumea nu există alegeri absolut, absolut perfecte. Dar posibilitățile de fraudă voită sau «nevoită», cu ghilimelele de rigoare, sunt foarte mici. În procente, reprezintă 0,001%.
Am avut și anul acesta, și o să vă explic în ce variantă. Există o cheie de control. Sunt niște cifre acolo – total buletine de vot primite, total utilizate, total voturi exprimate, pentru că sunt în listele electorale bifate acolo. Când deschizi urna, constați că au votat 1.000 de cetățeni conform listelor și acolo găsești 1.010 buletine de vot. Mai ales în varianta în care e vorba de alegeri cum am avut în 9 iunie (n.r.- alegerile locale și alegerile europarlamentare), când fiecare cetățean a primit cinci buletine de vot și, în loc să primească câte unu de la fiecare, a primit pentru nu știu cine, pentru primar, pentru președintele consiliului, două, iar unul din ceilalți competitori auprimit mai puțin cu unul.
Ele se descoperă atunci când nu se închide cheia. Și, sub acest aspect, eu aș ruga pe toți membrii birourilor viitoare, ai birourilor secțiilor de votare să fie foarte atenți când înmânează, pentru că e posibil să se și încurce, din neglijență. Sigur, e posibil ca unii mai entuziasmați s-o facă și intenționat. Și într-un caz, și în celălalt, acest lucru se vede în momentul în care nu merg buletinele de vot din urnă.
Sigur că am găsit soluții normative ca acelea să își găsească o anume rezolvare, dar, repet, este vorba de 0,001% din total voturi valabil exprimate. Și, deci, din acest punct de vedere, eu aș zice că unul din elementele esențiale ale unei democrații consolidate este încrederea în alegeri.
Dacă orice nouă putere aleasă pornește cu acest handicap, că au fost fraudate alegerile, nu mai are legitimitatea normală unei bune exercitări a atribuțiilor. Acest lucru nu e bine, mai ales că nu ai nicio dovadă”, a mai spus președintele AEP.
Dispariția fair play-ului în politică
“Am constatat că fair-play-ul din politică începe să cam dispară în toate țările lumii, și mă refer la țările cu democrații consolidate. Eu țin minte că atunci când eram un pic mai tânăr, urmăream televiziunile, unde, la ora nouă și câteva minute (seara – n.r.) era prezentat exit-poll-ul și la ora 21:05 ieșea președintele partidului care a pierdut alegerile. Ieșea primul pe televiziuni, îl felicita pe primul ales, spunea ce măsuri va lua cu partidul lui care a pierdut alegerile și ce vor face ei în viitor.
Acum nu mai există această modă ca șeful opoziției, să zică așa, să iasă să felicite învingătorul. Și cel care pierde alegerile consideră că el a fost puternic furat, că au fost fraudate, ceea ce nu e tocmai bine pentru o democrație.
Dacă sunt dovezi că au fost fraudate alegerile, este cu totul altceva, dar să afirme așa – «s-au furat alegerile» – este cel mai facil lucru ca, în loc să analizezi cauzele pentru care tu ai pierdut alegerile, să dai vina pe altcineva, care sigur te-a furat. Și afirmă că au furat alegerile și reprezentanți ai partidelor care a obținut 2-3% din voturi”, a afirmat președintele AEP, la Gândul Exclusiv.
Despre cazul Diana Șoșoacă: ”Formațiunile politică să fie mai responsabile când desemnează un candidat”
După respingerea candidaturii europarlamentarului Diana Iovanovici Șoșoacă la funcția de președinte al României, prin decizia Curții Constituționale, în spațiul public s-a stârnit o avalanșă de comentarii și analize ale unor specialiști – avocați, juriști, profesori universitari și jurnaliști – pe marginea motivării acestei decizii și a competenței CCR. Dincolo de aceste comentarii, decizia a rămas definitivă, obligatorie și de imediată aplicare.
Pus în fața întrebării legate de necesitatea modificării, în viitor, a condițiilor pentru a fi candidat la prezidențiale, care să acopere și partea de respectare a Constituției, nu doar în litera cât și în spiritul ei, președintele AEP, care a fost și judecător la CCR, s-a ferit să dea un răspuns tranșant ,dar a admis că orice candidat care vrea să acceadă la o astfel de funcție ar trebui să se autocenzureze, iar partidele politice să fie mai responsabile.
“Noi analizăm doar candidaturile rămase definitive, dar sigur că nu pot să nu intru în această dispută, care are, uneori, și un caracter politic, și de aia nu vreau să intru. Însă aș vrea să vă spun în legătură cu candidații la Președinție, nu numai la noi, nu numai acum, în toate timpurile și în toate țările.
În primul rând, ar trebui să existe o autocenzură, adică să-mi fac o retrospectivă a activității mele, a capacităților mele de a accede la o demnitate de asemenea importanță pentru țară.
În al doilea rând, ar trebui ca formațiunile politice să fie mult mai responsabile în momentul în care desemnează un candidat, oricare ar fi el. Repet, nu mă refer la situația actuală, pentru că, oricât de mult am modifica legislația, nu ne putem imagina toate posibilele situații care pot să existe la un moment dat într-o țară și într-un anume timp”, a spus Toni Greblă.
“Curtea Constituțională ar avea nevoie de o reformă”
Aducând în discuție necesitatea modificării Legii privind înființarea CCR și regulamentul privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, președintele AEP are propria viziune despre momentul în care acest lucru se poate realiza, dar și despre cum s-ar putea face acest lucru, de ce anume trebuie să se țină cont.
Șeful AEP a dezvăluit, la Gândul Exclusiv, că și-ar dori să participe la discuțiile premergătoare schimbării la față a CCR, dar acest lucru s-ar putea realiza abia anul viitor.
“Sigur că și Curtea Constituțională, ca orice instituție a statului, ar avea nevoie de o reformă. Acum suntem într-o altă etapă, suntem membri ai Uniunii Europene, suntem membri ai Organizația Atlanticului de Nord, dar nu numai. Din aceste motive și pentru altele ar trebui să regândim, să fie regândită Legea de organizare și funcționare a Curții Constituționale.
Însă, repet, acest lucru nu poate fi făcut în campania electorală și cu emoția momentului de rigoare, acest lucru poate să fie făcut în perioada ianuarie-februarie anul viitor și până la un anume moment dat, când se ajunge la o un aproape consens, la o majoritate consolidată cu privire la rolul Curții Constituționale într-un stat de drept. Curtea Constituțională e o instituție fundamentală a oricărui stat cu democrație consolidată și legea ei de organizare și funcționare poate fi analizată, modificată. Dar, repet, după o largă consultare, consultare a specialiștilor, a ONG-urilor cu activitate în domeniul drepturilor omului, a universităților, a facultăților de drept din țară, a organizații lor internaționale, inclusiv Comisia de la Veneția, și apoi găsită o formulă care să fie acceptată de cât mai mulți oameni din această țară.
Și eu am o opinie cu privire la modul cum ar trebui să arate Curtea Constituțională pe legea de organizare și, din ianuarie-februarie anul viitor, cu drag o să pot participa la aceste dezbateri. Acum, țara este în campanie electorală. Mi-am propus ca eu și Autoritatea Electorală Permanentă să rămânem absolut echidistanți și neutri în campaniile electorale, astfel încât nu pot să am opinii, deoarece ar putea să fie influențate acum, pentru că ar putea să fie interpretate într-un fel sau altul și nu vreau să fac acest lucru.
Ce pot să spun este că nu acum e momentul, nu e cel mai bun timp pentru ca să discutăm care vor fi competențele viitoare ale Curții Constituționale, ci după ce vom depăși perioada campaniei electorale. În liniște, în calm, la rece, cu consultare inclusiv a unor universități străine, Facultatea de Drept din Paris, Facultatea din Barcelona, Comisia de la Veneția, sunt alte organisme care se ocupă de drept, internaționale, care se ocupă de dreptul electoral și respectarea drepturilor electorale. Deci există posibilitatea de a avea o dezbatere științifică pe competențe constituționale europene și a găsi o formulă mai bună decât cea de astăzi”, a mai spus Toni Greblă.
CITEȘTE ȘI:
IMAGINI cu fostul ministru al Sănătății Nelu Tătaru, în timp ce ar lua MITĂ de la pacienți