În anul electoral 2024, alegătorii trebuie să aibă încredere că sistemul electoral românesc este unul sigur, care oferă garanții de securitate la toate nivelurile și care conferă, din punct de vedere tehnic, condiții de maximă corectitudine și transparență, în acord cu exigențele standardelor europene și internaționale în materie, este mesajul transmis marți de președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Toni Greblă, cu prilejul aniversării a 21 de ani de la înființarea instituției.
Conform președintelui AEP, sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (SIMPV) a eliminat posibilitatea votului multiplu, iar implementarea soluţiei tehnice de blockchain în SIMPV şi în Sistemul informatic de centralizare a proceselor-verbale (SICPV) face imposibilă apariţia ingerinţelor de orice fel în fluxul de date.
În ceea ce privește finanțarea partidelor politice, Greblă a reiterat angajamentul instituției pentru imparțialitate și transparență, menționând colaborarea AEP cu experți contabili și inițiativele de instruire pentru a asigura aplicarea uniformă a reglementărilor financiare în campaniile electorale.
Utilizarea corectă a instrumentelor pe care le avem la dispoziţie ca Autoritate cu atribuţii de control în sfera finanţării partidelor politice presupune şi asigurarea aplicării unitare a reglementărilor legale în activitatea de finanţare a formaţiunilor politice şi a campaniilor electorale. Ca atare, prin acţiunile de îndrumare şi prevenţie derulate de AEP, dintre care menţionez instruirile periodice, parteneriatul cu Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR) şi ghidurile elaborate de Autoritate, ne propunem să prevenim abaterile de la prevederile legale şi să uniformizăm interpretarea şi aplicarea normelor din domeniul financiar-contabil, se mai arată în mesaj.
În acest sens, îmi exprim recunoştinţa pentru buna cooperare cu partenerii noştri din instituţiile cu atribuţii în organizarea alegerilor, precum Ministerul Afacerilor Interne (MAI), Ministerul Afacerilor Externe (MAE), Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS), Institutul Naţional de Statistică (INS), Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC) şi Poşta Română, afirmă Greblă.
În ziua de 29 octombrie 2003, prin voinţa a peste 8.900.000 de alegători români, au fost consfinţite aspiraţiile privind alinierea ţării noastre la valorile şi principiile democraţiilor europene, materializate prin publicarea, în Monitorul Oficial, a Legii de revizuire a Constituţiei României.
“Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum”, potrivit art. 2 alin. (1) din Constituția României, republicată. În vederea împlinirii acestui deziderat, la art. 73 a fost introdusă dispoziția privind reglementarea, prin lege organică, a sistemului electoral și a organizării și funcționării Autorității Electorale Permanente.
Prin activitatea dedicată dezvoltării şi modernizării sistemului electoral, desfăşurată în cei 21 de ani de la înfiinţare, activitate caracterizată de determinare, consecvenţă, eficienţă, profesionalism şi responsabilitate, Autoritatea Electorală Permanentă a contribuit, în mod esenţial, la obţinerea, de către România, a statutului de democraţie consolidată, arată sursa citată.
Greblă afirmă că, în cei 21 de ani de activitate, AEP a organizat 36 de procese electorale, contribuind la consolidarea democrației în România. În acest timp, instituția a acumulat experiență și legitimitate, adaptându-se permanent la nevoile cetățenilor.
Garantarea alegerilor libere, corecte şi transparente rămâne cheia activităţii Autorităţii Electorale Permanente, în timp ce exercitarea dreptului la vot rămâne cheia implicării şi participării directe a cetăţenilor la bunul mers al societăţii, ambele fiind esenţiale pentru parcursul democratic al României, conchide prepședintele AEP.
CITEȘTE ȘI: