„Provocările la adresa securității și apărării au căpătat noi valențe”. Deciziile din ședința CSAT

Membrii  Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) au aprobat, în ședința de marți, Planul de implementare a Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024, a cărui prioritate strategică este „eficientizarea și modernizarea instituțiilor publice, pentru ca acestea să răspundă mai bine sarcinilor ce le revin și, totodată, să fie mai aproape de nevoile cetățenilor României”. Ședința convocată de președintele Klaus Iohannis s-a desfășurat în sistem de videoconferință.

Consiliul Suprem de Apărare a țării s-a întrunit marți în ședință, în sistem de videoconferință, la fel ca și cea mai recentă, din luna mai, în contextul în care premierul, membru CSAT, este în carantină.

„Sistemul militar va parcurge un proces etapizat de schimbări profunde”

În ședința de marți, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a realizat analiza strategică a apărării printr-o abordare interdepartamentală și interinstituțională, într-o perioadă în care provocările la adresa securității și apărării au căpătat noi valențe, iar procesele de planificare strategică inițiate acum vor influența securitatea și apărarea regională în următoarele decenii, toate suprapuse peste efectele pandemiei de COVID 19, arată comunicatul transmis de Administrația Prezidențială la finalul ședinței.

În documentul transmis sunt menționate: consolidarea capabilităților militare ale Federației Ruse în regiunea Mării Negre, desfășurarea procesului de reflecție strategică la nivelul NATO, aprobarea unei noi strategii și adaptarea posturii Alianței, inițierea procesului de relocare a unor forțe SUA în Europa.

Comunicatul integral al Administrației Prezidențiale:

„Marți, 6 octombrie a.c., a avut loc, la Palatul Cotroceni, ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, condusă de Președintele României, domnul Klaus Iohannis, în sistem de videoconferință.

Principalele subiecte de pe ordinea de zi s-au axat pe modul în care se implementează Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024. Membrii Consiliului au analizat și aprobat o serie de documente pentru aplicarea Strategiei, printre care Planul de implementare a acesteia, Analiza strategică a apărării, Carta Albă a Apărării.

Procesul de elaborare a Planului de implementare a Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024 a inclus și consultarea instituțiilor cu atribuții și responsabilități directe sau adiacente în domeniul securității naționale a României și a fost coordonat de către Departamentul Securității Naționale din Administrația Prezidențială.

O prioritate strategică a acestui Plan de implementare vizează asigurarea cadrului legal adaptat, incluzând revizuirea legislației care vizează organizarea și funcționarea principalelor instituții cu atribuții și responsabilități în ceea ce privește securitatea națională, inclusiv Legea de organizare și funcționare a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, și continuând cu domenii dinamice și cu grad ridicat de volatilitate, unde este nevoie de reglementare modernă, precum managementul crizelor sau securitatea și apărarea cibernetică. Astfel, va fi asigurată eficientizarea și modernizarea instituțiilor publice, pentru ca acestea să răspundă mai bine sarcinilor ce le revin și, totodată, să fie mai aproape de nevoile cetățenilor României.

O altă prioritate a Planului de implementare constă în monitorizarea elaborării strategiilor, planurilor de acțiune și a altor documente programatice de nivel sectorial sau departamental, elaborate de instituțiile publice cu atribuții și responsabilități în domeniul securității naționale, conform propriilor nevoi, în conformitate cu Programul de guvernare, legislația în vigoare și Hotărârile Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

În acest context, Analiza strategică a apărării fundamentează o nouă concepție de organizare, încadrare, dotare și instruire a Armatei României, care să prevadă ca obiectiv fundamental crearea condițiilor de îndeplinire a misiunilor constituționale. Aceasta are ca scop determinarea structurii și a direcțiilor de dezvoltare a capabilităților până în anul 2040.

Pentru a asigura continuitatea și coerența procesului, dar și adaptarea la evoluțiile viitoare, documentul prevede trei etape, cu obiective măsurabile: finalizarea Programului de modernizare Armata 2026; implementarea noilor tehnologii și reorganizarea Armatei României pentru acțiune multi-domeniu (2032); finalizarea Programului Armata 2040. La finalul fiecărei etape, vor fi analizate obiectivele atinse, precum și validitatea și viabilitatea planurilor viitoare, urmând a fi făcute modificările necesare.

Analiza strategică a apărării s-a derulat printr-o abordare interdepartamentală și interinstituțională, într-o perioadă în care provocările la adresa securității și apărării au căpătat noi valențe, iar procesele de planificare strategică inițiate acum vor influența securitatea și apărarea regională în următoarele decenii – consolidarea capabilităților militare ale Federației Ruse în regiunea Mării Negre, desfășurarea procesului de reflecție strategică la nivelul NATO, aprobarea unei noi strategii și adaptarea posturii Alianței, inițierea procesului de relocare a unor forțe SUA în Europa, toate suprapuse peste efectele pandemiei de COVID 19.

Pentru realizarea noii structuri de forțe, sistemul militar va parcurge un proces etapizat de schimbări profunde. Armata 2040 va fi o structură de forțe flexibilă, multi-domeniu, cu un spectru larg de capabilități specifice secolului XXI.

În ceea ce privește Carta Albă a Apărării, acesta este un document care permite implementarea obiectivelor de apărare stabilite prin Programul de guvernare, pentru asigurarea securității cetățenilor și apărarea teritoriului, a valorilor și a intereselor noastre naționale.

Totodată, Carta Albă a Apărării fundamentează Strategia militară și Directiva de planificare a apărării și este concepută într-o nouă paradigmă strategică, având ca scop final consolidarea posturii de apărare și descurajare, în baza a cinci elemente esențiale: capabilități de înaltă tehnologie; o resursă umană înalt educată și foarte bine instruită; o puternică industrie de apărare autohtonă; dezvoltarea unei culturi instituționale centrată pe cunoaștere și inovație; reziliența.

În finalul ședinței, membrii CSAT au analizat și aprobat evaluarea privind riscurile, amenințările și vulnerabilitățile la adresa securității naționale prognozate pentru anul 2021.”

Contextul ședinței CSAT

Anunțul privind decizia de a convoca CSAT a fost făcut de instituție încă înainte de data alegerilor locale, respectiv din 24 septembrie, fără să fie menționat însă formatul ședinței.

Comunicatul de luni al Administrației Prezidențiale cu agenda ședinței de marți a venit după ce Guvernul a anunțat rezultatul testului pentru noul coronavirus (COVID-19) în cazul prim-ministrului Ludovic Orban. Chiar dacă rezultatul este negativ  – după ce Orban s-a testat la cerere, preventiv, el nefiind încadrat într-o definiție de caz, întrucât nu este considerat contact direct al unei persoane diagnosticate pozitiv – din motive de precauție, Ludovic Orban rămâne în carantină până joi, 8 octombrie, și își va exercita atribuțiile funcției de prim-ministru și își va desfășura activitatea fără interacțiune fizică cu alte persoane, potrivit reprezentanților Executivului.

Ultima ședință a CSAT a avut loc acum aproape patru luni, în 27 mai, când a fost discutată Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024, ulterior prezentată și aprobată de Parlamentul României, conform Constituției.

În plus, în ședința din mai, CSAT a analizat şi aprobat forțele armate ale României care pot fi puse la dispoziție pentru participarea la misiuni și operații în afara teritoriului statului român, în anul 2021, și a fost aprobat Programul privind transformarea, dezvoltarea și înzestrarea Armatei României până în anul 2026 și în perspectivă.