Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, ajunge vineri în vizită oficială la București. Agenda discuțiilor cu Klaus Iohannis

Maia Sandu este primită, vineri, de președintele Klaus Iohannis la Palatul Cotroceni, în a doua întâlnire la sediul Administrației Prezidențiale a României în calitate de șef de stat al Republicii Moldova, după ce venise aici când ocupa funcția de premier al statului de peste Prut.

La aproximativ patru luni și jumătate de când s-au întâlnit ultima oară în cadrul unei vizite oficiale la nivel de președinte, la acea dată la Chișinău, Klaus Iohannis o va primi vineri, la Palatul Cotroceni, pe președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, cu prilejul vizitei oficiale pe care o efectuează în România, la invitația șefului statului român.

„Această vizită va oferi prilejul primei întrevederi bilaterale directe a celor doi șefi de stat după decizia istorică adoptată la Consiliul European din 23-24 iunie 2022 prin care a fost acordat Republicii Moldova statutul de stat candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană. În contextul întrevederii, Președintele României va reafirma sprijinul ferm al țării noastre pentru avansarea procesului de reforme din Republica Moldova, necesar pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite prin Opinia Comisiei Europene din 17 iunie 2022”, conform unui comunicat al Administrației Prezidențiale Române.

Ceremonia primirii oficiale, convorbirile tête-à-tête, convorbiri oficiale și declarații de presă comune sunt programate începând cu ora 10:00.

Discuții despre contracarare a efectelor negative ale războiului asupra Republicii Moldova

Administrației Prezidențiale, pe lângă tema susținerii parcursului european al Chișinăului, vor fi discutate evoluțiile regionale în contextul războiului de agresiune declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei și modalitățile de contracarare a efectelor negative ale acestuia asupra Republicii Moldova.

„Președintele Klaus Iohannis va evidenția asistența multidimensională pe care România o acordă Republicii Moldova, inclusiv pentru gestionarea situațiilor de criză cu care aceasta se confruntă, și vor fi discutate modalități concrete de prioritizare și diversificare a acestei asistențe. Totodată, va fi punctată importanța Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova, instrument lansat de România, Germania și Franța, cu relevanță solidă atât sub aspect politic, cât şi pe dimensiunea de dezvoltare, menit să mențină Republica Moldova în atenția prioritară a donatorilor şi să mobilizeze sprijin pentru eforturile autorităților de la Chișinău în ceea ce privește reformelor necesare integrării europene”, a transmis Administrația Prezidențială.

Securitatea energetică a Republicii Moldova și cooperarea sectorială în domenii cheie vor fi, de asemenea, abordate în cadrul convorbirilor celor doi șefi de stat.

„Vizita oficială are loc pe fondul intensificării substanțiale a dialogului și a cooperării bilaterale atât la cel mai înalt nivel, cât și în plan guvernamental și parlamentar, în spiritul comunității de limbă, cultură și istorie împărtășite de România și Republica Moldova, precum și al Parteneriatului Strategic bilateral pentru integrarea europeană a Republicii Moldova”, a conchis Administrația Prezidențială.

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a semnat, pe 3 martie, împreună cu Președintele Parlamentului, Igor Grosu, și cu Prim-ministra Natalia Gavrilița, cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. „Cetățenii au ales această opțiune. Republica Moldova trebuie să aibă un parcurs european clar. Suntem pregătiți să facem totul pentru realizarea acestui obiectiv național fundamental”, a declarat șefa statului la ceremonia de semnare a documentului.

„Zi istorică pentru Moldova: Consiliul European ne-a oferit statutul de țară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană. Pornim pe drumul spre UE, care va aduce moldovenilor mai multă bunăstare, mai multe oportunități și mai multă ordine în țara lor. Avem în față un drum complicat, care va cere multă muncă și efort – și pe care suntem pregătiți să-l parcurgem, împreună, pentru a asigura cetățenilor un viitor mai bun. Moldova are viitor, în Uniunea Europeană!”, este mesajul postat de Maia Sandu pe Facebook, la scurt timp de la aflarea veștii că țara sa, alături de Ucraina, au obținut statutul de țară candidat la Uniunea Europeană. Republica Moldova a devenit stat membru al ONU acum 30 de ani, la 2 martie 1992.

Peste doi ani și jumătate de mandat

La alegerile din noiembrie 2020, Maia Sandu a devenit președinte al Republicii Moldova, învingându-l pe președinte pro-rus Igor Dodon.

În 16 noiembrie 2020, președintele Klaus Iohannis a transmis Președintelui ales al Republicii Moldova, Maia Sandu, în cadrul unei discuții telefonice, felicitări din partea României și a sa personal pentru victoria covârșitoare obținută în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din data de 15 noiembrie 2020.

La scurt timp după, în 29 decembrie 2020, președintele României, a efectuat, o vizită oficială la Chișinău, la invitația președintelui Republicii Moldova, prima vizită la nivel înalt primită, la Chișinău, de Maia Sandu, după preluarea mandatului de președinte.

Ulterior, în 20 aprilie 2021, președintele Klaus Iohannis, a avut marți, la Palatul Cotroceni, o întrevedere cu Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu.

În 27 august 2021, președintele României la mers la Chișinău, unde a susținut o declarație de presă comună Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, Președintele Republicii Polone, Andrzej Duda, și Președintele Ucrainei, Volodâmâr Zelenski, cu ocazia participării la manifestările dedicate aniversării a 30 de ani de la declararea independenței Republicii Moldova.

O vizită oficială la Palatul Cotroceni a urmat în 23 noiembrie 2021, la invitația Președintelui României.

Apoi, în 16 martie 2022, Klaus Iohannis a mers în vizită oficială la Chișinău, unde a avut declarații de presă comune cu președintele Republicii Moldova, Maia Sandu.

Maia Sandu a fost primită, în 2 iulie 2019, de Klaus Iohannis, la Palatul Cotroceni, în calitate de prim-ministru al Republicii Moldova.

Maia Sandu a absolvit în 1994 Facultatea de management din cadrul Academiei de Studii Economice din Chișinău, iar din 1995 până în 1998 a făcut studii în relații internaționale la Academia de Administrație Publică a Republicii Moldova.

În 2010 a urmat un masterat în administrație publică la Harvard Kennedy School of Government, din Cambridge, SUA. Între 2010 și 2012, a activat în calitate de consilier al directorului executiv al Băncii Mondiale, iar din iulie 2012, înainte să foe premier, a fost ministru al Educației.