Liderul grupului Wagner Evgheni Prigojin a făcut primele sale declarații după revolta de sâmbătă. El susține că „nu a fost scopul nostru să răsturnăm regimul”, într-un mesaj audio de 11 minute publicat pe Telegram. Între timp, Rusia verifică dacă serviciile secrete occidentale au fost implicate în revolta mercenarilor.
Prigojin a spus că scopul „marșului” a fost acela de a evita distrugerea grupului militar și în semn de protest față de conducerea „ineficientă” a războiului din Ucraina, și nu de a răsturna guvernul de la Moscova.
„Nu a fost scopul nostru să răsturnăm regimul (…) Ne-am oprit în acel moment, când a devenit clar că va fi vărsat mult sânge”, a spus Prigojin, potrivit The Guardian.
Despre revoltă, el susține că „societatea a cerut-o” și a adăugat că aceasta a arătat că există „probleme serioase cu securitatea pe întreg teritoriul țării noastre”.
Prigojin a acuzat încă o dată Ministerul rus al Apărării că a țintit trupele sale cu focuri de artilerie.
Serviciile de informaţii din Rusia verifică dacă în revolta de sâmbăta trecută a mercenarilor Wagner au fost implicate agenţii de spionaj occidentale, a declarat luni ministrul rus de externe Serghei Lavrov, conform agenţiei TASS preluate de Reuters.
Într-un interviu acordat televiziunii RT, Lavrov a susţinut că ambasadoarea americană la Moscova, Lynne Tracy, a discutat duminică cu mai mulţi oficiali ruşi, cărora le-a transmis „semnale” că SUA nu sunt implicate în revoltă, însă speră că arsenalul nuclear al Rusiei va rămâne în siguranţă, relatează TASS. Ministrul a mai pus pe seama ambasadoarei şi afirmaţia că revolta este o problemă internă a Rusiei, relatează Agerpres.
Întrebat dacă există dovezi privind neimplicarea în revoltă a serviciilor secrete ucrainene sau occidentale, Lavrov a răspuns: „Lucrez într-un departament care nu strânge dovezi despre acţiuni ilegale, dar avem astfel de structuri şi vă asigur că acestea înţeleg deja asta”.
Reuters reaminteşte că mai mulţi lideri occidentali au apreciat revolta condusă de Evgheni Prigojin, şeful companiei de mercenari Wagner, ca pe un indiciu privind creşterea instabilităţii în Rusia, urmare a invaziei în Ucraina ordonate de preşedintele Vladimir Putin.
Incertitudinile privind viitorul grupării Wagner se referă şi la operaţiunile mercenarilor ruşi în ţări africane cum ar fi Mali sau Republica Centrafricană, unde au jucat roluri importante în conflictele interne de lungă durată. Odată cu deteriorarea relaţiilor Rusiei cu Occidentul, după ce forţele ruse au invadat Ucraina, Kremlinul a insistat asupra angajamentelor din Africa.
Lavrov a declarat televiziunii RT că atât Mali, cât şi Republica Centrafricană menţin contacte oficiale cu Moscova, pe lângă cele cu Wagner. El a adăugat că în Mali acţionează ca instructori „câteva sute” de militari ruşi, care „desigur” vor continua să lucreze.
De asemenea, şeful diplomaţiei ruse a respins ca „aiureli” afirmaţiile unor oficiali ucraineni conform cărora Rusia intenţionează să însceneze un atac urmat de degajarea de radiaţii la centrala nucleară Zaporojie din sudul Ucrainei, anexat de Rusia.