Primăria Capitalei, obligată să plătească peste 7 milioane euro daune în scandalul terenurilor reglementate ca fiind ”spații verzi”

Primăria Capitalei are în fiecare an datorii, nereușind să investească, semnificativ, în infrastructură și în spații publice pentru a crește calitatea vieții în București. Adesea, se transmite că investițiile atât de necesare sunt îngreunate de procedurile de achiziții greoaie, de corupție, birocrație etc.

Însă, ceea ce nu se precizează este că multe (posibile investiții) nu apucă să vadă nici măcar procedura de licitație, pentru că Municipiul București nu are resurse financiare prin care să le poată implementa, avertizează Asociația pentru Dreptul Urbanismului (ADU).

”Datoriile Capitalei sunt de aproximativ 1 miliard de euro, iar cheltuielile de funcționare de circa 700 milioane de euro, dar majoritatea datoriilor provin tocmai din cauza lipsei de acțiune a administrației față de obligațiile legale”, spun reprezentanții ADU.

Planul Urbanistic General (PUG) atârnă ca o ”piatră de moară”

Aprobat în anul 2000, Planul Urbanistic General al Municipiului București a transformat foarte multe proprietăți în ”spații verzi”, ceea ce înseamnă o expropriere de fapt, numai că proprietarii nu au beneficiat de despăgubiri prealabile, așa cum prevede legea.

”De altfel, Curtea de Apel București (CAB) a și anulat, în parte, zone din PUG care reglementau astfel de terenuri ca fiind ”spații verzi”. Mai mult, în anul 2007, Primarul și Consiliul General al Bucureștiului trebuiau să elaboreze și să aprobe Auditul și Registrul Spațiilor Verzi prin care inventariau spațiul verde de pe teritoriul Capitalei. Dacă autoritatea intenționează să inventarieze ca ”spații verzi” anumite proprietăți private, un astfel de demers trebuie făcut după o justă și prealabila despăgubire, respectiv mai întâi despăgubești, apoi expropriezi și inventariezi imobilul sau terenul respectiv”, precizează Alexandru Pânișoară, președintele Asociației pentru Dreptul Urbanismului.

Numai că – din anul 2007 – autoritatea nu a făcut absolut nimic, nu și-a îndeplinit obligațiile legale și a menținut această situație, până în prezent, așa cum a fost reglementată în PUG.

”Nepăsarea și inacțiunea duc, iată, la plata de daune materiale de ordinul a sute de milioane de euro”, mai spune Alexandru Pânișoară.

Registrul Spațiilor Verzi, aceeași ”Fata Morgana”

De altfel, văzând că nici noua administrație nu are intenția de a îndrepta aceasta situație și nu face altceva decât sa crească din ce în ce mai mult datoriile Capitalei, Asociația pentru Dreptul Urbanismului a chemat în judecată Primarul General, tocmai pentru a-l obliga să elaboreze Registrul Spațiilor Verzi pentru municipiul București.

Registrul Spațiilor Verzi este – conform Legii nr. 24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților – un document prin care se asigură protejarea mediului în intravilanul localităților și este obligatoriu pentru municipiul București încă din 2011.

Pe data de 28 noiembrie 2021, Tribunalul București a admis cererea Asociației și a obligat Primarul General și Consiliul General să aprobe Registrul Spațiilor Verzi:

”Obligă pârâții să demareze de îndată auditul spațiilor verzi, să elaboreze strategia privind conservarea și dezvoltarea spațiilor verzi, să elaboreze de îndată registrul spațiilor verzi, să stabilească normele privind actualizarea periodică, să emită dispoziție sau hotărâre de înființare a registrului spațiilor verzi, să pună la dispoziția publicului modalitatea de utilizare a sumelor alocate din buget”.

Celebrul caz ”Costanda”

În luna septembrie a anului 2003, Traian Băsescu, la vremea acea primar general al Capitalei, a semnat două decizii prin care le-a dat lui Eugen Lincaru și Dumitru Tudor un teren de 3,3 ha în parcul Parcul Bordei, în schimbul terenului de 2,8 ha din Satul Francez.

Devenit proprietar de drept, cumpărătorul drepturilor litigioase, omul de afaceri Costică Constanda a solicitat Consiliului General al Municipiului București emiterea unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ) care să-i permită construirea unui complex rezidențial în parcul Bordei. A fost refuzat, Consiliul General motivând că, potrivit PUG, acel teren are destinație de spațiu verde. Costică Constanda s-a adresat instanței, argumentând că îi este afectat dreptul la proprietate.

După o ”odisee” judiciară care a durat mai mulți ani, în luna iunie a anului 2011, Tribunalul București i-a dat câștig de cauză lui Constanda, a anulat contractul de schimb din ianuarie 2008 și a obligat primăria să-i plătească 165 de milioane de euro:

• peste 109 milioane de euro contravaloarea Parcului Bordei
• peste 6 milioane de euro sulta achitată de Constanda prin contractul de schimb
• aproape 30 de milioane de euro despăgubiri
• aproape 80 de milioane de lei dobânzi

2013 – Costică Constanda câștigă și apelul la Curtea de Apel București (CAB), însă magistrații de la CAB îi acordă despăgubiri de doar 115 milioane de euro. În recurs, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis rejudecarea la Curtea de Apel București.

2018 – În rejudecare, CAB i-a dat iar dreptate lui Costică Constanda, dar i-a diminuat semnificativ despăgubirile: aproape 75 de milioane de euro.

Primăria Capitalei, bună de plată încă o dată

Există, încă, din anul 2011, o cerere de chemare în judecată înaintată de un grup de persoane private afectate de acest scandal al terenurilor reglementate ca fiind ”spații verzi”.

Reclamanții au solicitat Municipiului București plata unor despăgubiri și penalități pentru lipsa de folosință a unui teren pe care îl dețin și pe care, prin reglementările urbanistice, nu se poate construi. Terenul se afla in municipiu București, sectorul 1 pe str. Parcului, iar reclamanții solicită plata de daune, după cum urmează:

• 4,2 milioane euro pentru perioada 2017 – 2021
• 1,1 milioane euro reprezentând dobânda penalizatoare la cei 4,2 milioane de euro
• 35.500 euro pe lună pentru perioada martie 2017 – aprilie 2021
• 163.000 euro dobânda penalizatoare pentru cei 35.000 euro lunari.

Judecătoria Sectorului 5 a respins, ”ca neîntemeiată, excepția inadmisibilității cererii invocată de pârât (n.red. – Municipiul București prin Primarul General). Admite cererea, astfel cum a fost modificată și precizată”.

”Obligă pârâtul la plata către reclamanți a sumei de 5.092.087,55 lei, reprezentând dobândă legală penalizatoare compusă din suma de 4.278.193,20 lei (reprezentând dobândă legală penalizatoare aferentă sumei de 4.247.370,50 euro, echivalent în lei la cursul BNR, calculată pentru perioada 20.03.2017-20.04.2021) și din suma de 813.894,35 lei (reprezentând dobândă legală penalizatoare aferentă despăgubirii lunare de 35.430,90 euro, echivalent în lei la cursul BNR, calculată pentru perioada 20.03.2017-20.04.2021)”. 

În total, suma datorată este de aproximativ 7,2 milioane euro și se mărește de la lună la lună, având în vedere calcularea dobânzilor. Mai mult decât atât, lipsa de folosință există în continuare și acest lucru înseamnă că atât daunele, cât și penalitățile vor continua să curgă. Oprirea unor astfel de cheltuieli se poate face, conform ADU, în două feluri.

• exproprierea proprietarilor
• acordarea proprietarilor permisiunii de a construi, ceea ce înseamnă schimbarea reglementărilor urbanistice.

”Astfel, inacțiunea, nepăsarea și neputința administrației Municipiului București scoate bani din buzunarul contribuabililor, bani care – în loc să fie folosiți în investiții în interesul acestora pentru creșterea calității mediului și a vieții – se pierd, urmând a fi plătire penalități și daune, iar asta costă mult, foarte mult, lăsând moștenire generațiilor viitoare doar datorii”, spune Alexandru Pânișoară, președintele ADU.