Primarul Sectorului 6 trebuie să plătească o amendă de 45.900 de lei, pentru că nu a executat o hotărâre de acum doi ani a completului de contencios administrativ și fiscal al Înaltei Curți de Casație și Justiție, au decis, miercuri, judecătorii aceleiași secții a instanței supreme. Este vorba de un litigiu care își are originile într-o recomandare de acum 16 ani a Consiliului Concurenței ce vizează contractele de salubritate ale câtorva unități administrativ-teritoriale, inclusiv cea care acum este condusă de Ciprian Ciucu.
Înalta Curte de Casație și Justiție a respins, miercuri, ca nefondat, recursul Primarului Sectorului 6 față de sentința Curții de Apel București din 14 iunie, când judecătorii au admis cererea Consiliului Concurenței în contradictoriu cu edilul-șef al Sectorului 6, căruia i-au fixat o amendă de 45.900 de lei, cu titlu de amendă datorată statului.
Această sancțiune a fost dată în temeiul unei decizii din februarie 2022, pronunţată tot de judecătorii de la Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal a Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie, într-un dosar deschis în anul 2020.
Din informațiile Gândul, din cadrul autorității de concurență, susținute de documentele magistraților, publicate pe portalul instanțelor, al ICCJ și ReJust, nu atunci a început toată povestea, ci în anul 2008, după cum arată motivarea judecătorilor de la Curtea de Apel București. Atunci, Consiliul Concurenței a declanșat o investigație privind contractele de salubritate ale unora dintre sectoarele Capitalei.
Prin cererea înregistrată în mai 2024 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti Secţia a VIII-a Contencios Administrativ şi Fiscal, Consiliul Concurenței a chemat în judecată instituția Primarului Sectorului 6, solicitând instanţei să dispună fixarea sumei pe care o datorează statului ca urmare a Deciziei nr. 635 din 3 februarie 2022 a Înaltei Curți de Casaţie si Justiţie.
În motivare, reclamantul a arătat că, în 26 februarie 2008, Consiliul Concurenţei a declanşat, din oficiu, o investigaţie având ca obiect analiza pieţei serviciului de salubrizare din București, precum şi posibila încălcare a art. 9 din Legea concurenţei nr. 21/1996 de către autorităţile administraţiei publice locale din Capitală, prin intervenţiile acestora pe piaţa serviciului de salubrizare a localităţilor.
Plenul Consiliului Concurenței constatase, prin decizia din 13 noiembrie 2009, în urma investigației declașate în 2008, că intervenţiile autorităţilor administraţiei publice locale „au avut ca efect restrângerea, împiedicarea şi denaturarea concurenţei pe piaţa activităţilor specifice serviciului public de salubrizare de pe teritoriul municipiului Bucureşti”.
Mai concret, prin Decizia nr. 58/13.11.2009, Consiliul Concurenţei a constatat că, în urma licitaţiei publice organizate de Primăria Municipiului Bucureşti (PMB) în anul 1999, serviciul public de salubrizare a fost realizat de către SC Supercom SA, în baza contractului nr. 1128/25.10.1999, încheiat cu PMB.
„În urma analizei efectuate în cursul investigaţiei şi a documentelor aflate la dosarul cauzei au rezultat următoarele:
DOCUMENT: DECIZIA nr. 58 din 13 noiembrie 2009 a Consiliului Concurenței
Prin această decizie, Consiliul Concurenței a dispus o serie de măsuri de restabilire a mediului concurenţial pentru fiecare dintre cele şase sectoare ale municipiului Bucureşti, în cazul în care se optează pentru delegarea gestiunii serviciului public de salubrizare.
Decizia intra în vigoare la data comunicării sale de către Secretariatul General al Consiliului Concurenţei și putea fi atacată la Curtea de Apel Bucureşti, secţia Contencios Administrativ şi Fiscal, în termen de 30 de zile de la comunicare.
Așa cum era prevăzut și în textul deciziei, Consiliul Concurenţei s-a adresat Curţii de Apel Bucureşti pentru că organele administraţiei publice locale menționate în decizie nu s-au conformat.
Astfel, Consiliul Concurenţei, în calitate de reclamant, prin acţiunea înregistrată în 12 iunie 2010, la Curtea de Apel Bucureşti, a solicitat obligarea pârâţilor la adoptarea măsurilor necesare restabilirii mediului concurenţial pe piaţa serviciului de salubrizare din Bucureşti, respectiv la încetarea contractelor-cadru de delegare a gestiunii serviciului public de salubrizare încheiate pentru sectoarele 1, 2, 3, 4 şi 6.
Pe fond, prin sentinţa civilă din octombrie 2011, Curtea de Apel Bucureşti:
Potrivit documentului instanței, Consiliile Locale ale sectoarelor 1, 2, 3, 5 și 6, primarii celor cinci sectoare, CGMB, primarul general al Capitalei și firmele care la acel moment asigurau serviciile de salubrizare în aceste sectoare au formulat recurs împotriva sentinţei civile din 17 octombrie 2011 a Curții de Apel București (CAB).
Prin Decizia ICCJ nr. 1921/10.04.2014 a fost casată sentinţa CAB nr. 5919/17.10.2011 şi a fost trimisă cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
În privinţa rejudecării la care urma să procedeze instanţa de fond, ICCJ a dispus următoarele:
Ulterior casării cu trimitere, Curtea de Apel București, prin sentinţa din octombrie 2015, a respins ca fiind lipsită de interes acţiunea Consiliului Concurenţei în contradictoriu cu Primarul Sectorului 1 şi Consiliul Local al Sectorului 1 şi a admis acţiunea formulată în contradictoriu cu CGMB, primarul general al Capitalei, Consiliile Locale și primarii sectoarelor 2, 3, 4 și 6.
Judecătorii Curții de Apel București au considerat că „autorităţile administraţiei publice locale din Sectoarele 2, 3, 4 şi 6 nu au înţeles să se conformeze, respectiv situaţia serviciului de salubrizare la nivelul acestor sectoare ale municipiului Bucureşti a rămas neschimbată faţă de cea constatată în Decizia Consiliului Concurenţei nr. 58/2009, nefiind organizată o formă de achiziţie pentru delegarea gestiunii acestui serviciu”.
Instanța de la Curtea de Apel București a obligat:
În temeiul art. 24 alin. (3) din Legea 554/2004 a contenciosului administrativ, Consiliul Concurenţei a formulat o cerere de executare silită împotriva primarului Sectorului 6 şi Consiliului Local al Sectorului 6, prin care a solicitat dispunerea aplicării unei amenzi de 20% din salariul brut pe economie pe zi de întârziere, în scopul aducerii la îndeplinire a obligaţiilor stabilite în sentinţa Curţii de Apel nr. 2774/28.10.2015.
Prin sentinţa pronunțată în februarie 2021, CAB a respins ca neîntemeiată cererea formulată de reclamantul creditor Consiliul Concurenţei. Autoritatea de concurenţă a declarat însă recurs la această decizie.
Astfel, cauza a ajuns iar la ICCJ, care, prin Decizia nr. 635 din data de 3 februarie 2022, definitivă, a admis recursul Consiliului Concurenţei împotriva sentinţei civile nr. 245 din 24 februarie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, a casat, în parte, sentinta recurată. Astfel, prin rejudecarea cauzei, a admis cererea Consiliului Concurentei și a obligat instituția Primarului Sectorului 6 să plătească o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, începând cu data pronunţării hotărârii şi până la aducerea la îndeplinire a obligaţiilor stabilite prin sentința civilă nr. 2774 din 28 octombrie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VlII-a contencios administrativ şi fiscal, devenită definitivă prin decizia din iunie 2018 a ICCJ.
Potrivit prevederilor art. 24 alin.(4) din Legea nr. 554/2004 „ dacă în termen de 3 luni de la data comunicării hotărârii de aplicare a amenzii şi de acordare a penalităţilor debitorul, în mod culpabil, nu execută obligaţia prevăzută în titlul executoriu, instanţa de executare, la cererea creditorului, va fixa suma ce se va datora statului şi suma ce i se va datora lui cu titlu de penalităţi, prin hotărâre dată cu citarea părţilor”.
„Din succesiunea faptelor expuse anterior, se poate observa că începând cu data de 03 februarie 2022 a început să curgă amenda de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere în sarcina pârâtului Primarul Sectorului 6 al Municipiului Bucureşti”, se arată în document.
În ceea ce priveşte aducerea la îndeplinire de către UAT Sector 6 a obligaţiilor stabilite prin sentinţa din 2015, instanța constata că, din informaţiile publice , reiese faptul că licitaţia publicată pe SEAP de către unitatea administrativ-teritorială a Sectorului 6, cu anunţul de concesionare PC1001985 , a fost anulată în 13 decembrie 2022. Motivul anulării a fost că „abateri grave de la prevederile legislative afectează procedura de atribuire sau este imposibilă încheierea contractului”.
În motivarea Hotărârii nr. 1091 din 14 iunie 2024 se arată că, până la data intentării acestei acţiuni, din informaţiile publice disponibile autorităţii de concurenţă, reiese faptul că UAT Sector 6 nu ar fi demarat o nouă procedură de licitaţie, iar operatorul care prestează serviciul în prezent în acest sector este același.
„Concluzionând, se poate observa din cele menţionate anterior că unitatea administrativ- teritorială a Sectorului 6 al Municipiului Bucureşti nu a executat, în mod culpabil, până în prezent, obligaţiile stabilite prin Sentinţa din 28.10.2015, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal”, susținea Consiliul Concurenței, solicitând instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să dispună fixarea sumei ce se datorează statului de către Primarul Sectorului 6 ca urmare a emiterii Deciziei nr. 635 din 3 februarie 2022 de către ICCJ.
În cauză, pârâtul, Primarul Sectorului 6, a formulat întâmpinare, solicitând respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind neîntemeiată.
„Curtea observă că la peste 2 ani de la data pronunţării deciziei nr. 635/03.02.2022 de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi la peste 4 ani de la data la care obligaţia stabilită prin sentinţa civilă din 28.10.2015, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a Contencios Administrativ şi Fiscal în dosarul nr. ####/2/2010* trebuia executată (18.12.2019, conform celor reţinute în decizia nr. ###/03.02.2022 – f. 16), situaţia juridică a obligaţiilor stabilite în sarcina autorităţii publice locale a Sectorului 6 Bucureşti este identică, respectiv obligaţiile nu au fost executate, cu ignorarea oricărei celerităţi ca exigență imperativă a executării silite”, se arată în motivarea instanței.
„Reţinând că debitorul în mod culpabil nu a procedat la executarea conformă şi integrală a obligaţiilor care îi reveneau în baza titlului executoriu, în termenul de 3 luni de la data pronunţării hotărârii de aplicare a amenzii, respectiv decizia Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie nr. 635/03.02.2022, Curtea va admite cererea reclamantului de fixare a sumei datorate statului cu titlu de amendă”, a decis completul CAB.
Cuntumul total amenzii, de 45.900 de lei, a fost calculat pentru termenul-limită de 3 luni, respectiv 90 de zile de la data pronunţării hotărârii de aplicare a amenzii. Pentru fiecare zi, instanța supremă a decis să se aplice o amendă de 20% din salariul minim brut lunar, respectiv 510 lei din 2.550 de lei.
DOCUMENT: Hotărârea nr. 1091 din 14 iunie 2024 pronunțată de Curtea de Apel București
Sursa foto: ICCJ – Secţia de contencios administrativ şi fiscal
CITEȘTE ȘI:
Consiliul Concurenței a câștigat DEFINITIV procesele cu Auchan, Cora și furnizorii acestora