VIDEO. Primele declarații ale președintelui Klaus Iohannis în SCANDALUL Bâstroe: La noi o serie de politicieni s-au inflamat. Nu cred că în acest moment e potrivit să atacăm ucrainenii pe baza unor date incerte

Președintele Klaus Iohannis a făcut, miercuri, primele sale declarații legate de lucrările demarate de Ucraina pe Canalul Bâstroe, răspunzând la întrebările jurnaliștilor, după reuniunea extraordinară a Formatului București 9 care a avut loc la Varșovia.

Președintele a precizat că „există o preocupare legitimă pentru Deltă dar nu trebuie să amestecăm îngrijorarea și măsurile concrete cu diverse abordări politice de moment”. El a susținut că „o serie de politicieni” români „s-au inflamat fără să verifice ce se întâmplă acolo”.

„Pe acel canal se draghează de ani de zile, este folosit pentru navigare. Evident că aceste chestiuni sunt limitate de înțelegeri internaționale. Pentru a ști ce se întâmplă e nevoie să vorbim cu ucrainenii doar că acest lucru nu prea s-a întâmplat. La noi o serie de politicieni s-au inflamat fără să verifice ce se întâmplă acolo. Cred că au simțit o ocazie să se profileze un pic mai mult în spațiul public.

Ucrainenii au solicitat să existe discuții la nivel de expert și cu Ministerul Transporturilor, șu cu Mediul și pe Externe. Aceste discuții nu au avut loc dar ai noștri inflamați și hotărâți fac afirmații care nu au încă un fundament. Ucrainenii spun că draghează pentru întreținere și cred că e legitim să se verifice împreună cu ei. Până la urmă e teritoriu ucrainean. Politicienii noștri înainte să țină discursuri inflamate să lase experții să vadă ce este acolo.

Nu cred că în acest moment e potrivit să atacăm ucrainenii pe baza unor date incerte. Ei acum nu au nevoie să fie certați , au nevoie de sprijin. Nu vreau absolut deloc să se tolereze lucrări care pun în dificultate biodiversitatea Deltei dar nici nu e bine să ne ambalăm fără știm despre ce este vorba. Eu cred că multe declarații sunt neproductive și nepotrivite. Invit pe toți cei preocupați să aștepte până se întâlnesc experții și discută. E abordarea cea mai corectă și abordarea care ne duce la rezultate.

Și ucrainenii fac lucrări probabil că vor ceva, porturile lor sunt blocate de ruși și vor să iasă undeva cu marfa lor, și noi avem pretenții ca Delta să fie protejată,. Calea pentru asta este ca de obicei calea diplomatică și pentru experți. Ei au anunțat oficial din octombrie că vor să facă lucrări de întreținere, și noi le-am dat un acord provizoriu, și această chestiune a fost comunicată și Comisiei Europene. Cei care au încercat să facă o problemă din asta nu cred că au înțeles miza acestei perioade și nu cred că preocuparea pentru Deltă este preocuparea 1 pentru ei”, a declarat Iohannis.

EXTERNE Donald Trump AMENINȚĂ că va recâştiga controlul asupra Canalului Panama: „Această escrocherie va înceta imediat”

10:05

METEO Orașul din România în care va ninge 6 zile la rând, începând de mâine, potrivit meteorologilor EASEWEATHER

10:00

Întreaga discuție despre adâncirea Canalului Bâstroe – căreia România i se opune și despre care autoritățile ucrainene spun că este „doar pentru întreținere” – a luat amploare după ce Ministerul Infrastructurii din Ucraina a afirmat, într-o postare pe Twitter, că „adâncimea de navigare pe Canalul Bâstroe a crescut de la 3,9 la 6,5 metri, pentru prima oară de la declararea independenței țării”.

Premierul Ciucă a spus că vor fi făcute verificări și dacă situația o va impune, cazul Bâstroe va ajunge în atenția Comisiei Europene pentru soluționare.

MAE, reacție în cazul Bâstroe. Ce au solicitat oficialii românii părții ucrainene

Ambasadorul Ucrainei la Bucureşti, Ihor Prokopchuk, a fost invitat luni la sediul Ministerului Afacerilor Externe, pentru a clarifica diferența de poziționare a Ucrainei între precizările de presă din 18 februarie, conform cărora partea ucraineană nu efectuează decât lucrări de întreținere pe canalul navigabil al Dunării, și informațiile din 17 februarie transmise de Ministerul Comunităților, Teritoriilor și Dezvoltării Infrastructurii al Ucrainei, conform cărora pe canalul Bâstroe adâncimile de navigație au ajuns la 6,5 m, de la 3,9 m cât ar fi fost la începutul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

Oficialii români au solicitat la discuția cu ambasadorul stoparea imediată a tuturor lucrărilor de dragaj în cazul în care acestea nu au ca scop exclusiv întreținerea căii de navigație. Mai mult, oficialii români au evidențiat în cadrul discuției faptul că nu există acordul cu privire la desfășurarea unor astfel de activități, în condițiile în care sunt în curs procedurile de evaluare a impactului de mediu al proiectelor de navigație ale părții ucrainene.

În plus, MAE a reamintit că, „în demersul scris efectuat la 16 februarie, pe cale diplomatică, pe lângă partea ucraineană, a solicitat ca, în cazul în care partea ucraineană efectuează lucrări de dragare de adâncire (care depășesc caracterul de lucrări de mentenanță/întreținere), acestea să înceteze. Astfel, MAE a pus în vedere părții ucrainene necesitatea de a se abține de la orice acțiune menită a adânci calea de navigație în absența unui dialog cu România și a consimțământului expres al României în acest scop.”

• MAE a reamintit că ministrul de externe Bogdan Aurescu a avut o discuție cu ministrul de externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba, sâmbătă, 18 februarie, în marja Conferinței de Securitate de la München, prin care a solicitat clarificarea cât mai curând a poziției părții ucrainene.
• MAE a reiterat că a solicitat, în cursul zilei de 13 februarie, Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării transmiterea unor informații cât mai complete și actualizate privind eventuale activități desfășurate de partea ucraineană în sectorul „canalului de navigație Bâstroe” și evaluarea instituției privind impactul acestora.
• MAE a solicitat și Poliției de Frontieră Române transmiterea informațiilor rezultate în urma monitorizării activităților efectuate de autoritățile ucrainene sau de contractori ai acestora în sectorul „canalului de navigație Bâstroe”, precum și evaluarea caracterului acestora.
• De asemenea, MAE a transmis și pe 16 februarie 2023, dar și anterior, inclusiv în 2022, Comisiei Europene, că autoritățile române nu sunt de acord cu propunerea de includere a brațelor Chilia și Bâstroe ale Dunării în TEN-T, întrucât este necesar ca proiectul canalului de navigație inițiat de Ucraina să respecte strict prevederile de drept internațional aplicabile, inclusiv și mai ales reglementările în materie de protecție a mediului. Sunt neadevărate informațiile publice potrivit cărora Comisia ar fi cerut, prin acest demers, acordul României pentru adâncirea așa-zisului „canal de navigație Bâstroe.”

Ciucă: „Orice excedere va fi clarificată între autoritățile din România și Ucraina și va fi sesizată Comisia Europeană”

Primul-ministru Nicolae Ciucă a afirmat că, în baza discuțiilor instituționale dintre Kiev și București, lucrările pe Canalul Bâstroe au fost de întreținere și nu de adâncire a șenalului navigabil.

„Punem la dispoziție Canalul Sulina pentru asigurarea șenalului navigabil”, a spus premierul.

CITEȘTE ȘI:

EXCLUSIV | Se folosește Ucraina de impactul emoțional al războiului în cazul Bâstroe? Fost comandant NATO: „România nu trebuie să cedeze, creează un precedent. Poate condiționa drumul Ucrainei spre UE”

EXCLUSIV | Ce știe Ucraina și nu știe România despre Canalul Bâstroe? Fost guvernator al Deltei: „Filmul ăsta l-am văzut și în 2004. Un studiu de impact ar fi închis subiectul pentru totdeauna”

EXCLUSIV | Cum vede scandalul Bâstroe unul dintre foștii negociatori ai Tratatului privind frontiera cu Ucraina. ”Un conflict juridic nu ar mai ajuta la refacerea biosferei, cu toate daunele pe care Ucraina le-ar plăti”

Scandalul privind Canalul Bâstroe: Ministerul ucrainean al Infrastructurii anunţă că adâncimea de navigaţie a CRESCUT de la 3,9 la 6,5 m

UPDATE: VIDEO | Ambasadorul Ucrainei, convocat la MAE să dea EXPLICAȚII în scandalul Bâstroe / Nicolae Ciucă: I se va solicita ca autorităţile să primească aprobare pentru verificarea lucrărilor / Ucraina vrea organizarea unei reuniuni tehnice

Autor

Gilda Popa

Gilda Popa este licențiată în Drept și a urmat un master de psihologie organizațională la Facultatea de Psihologie - Universitatea București. A intrat în presă accidental, după ce a câștigat ... vezi toate articolele