VIDEO | 53 de ani de la prima utilizare a mouse-ului pentru computer. Cum arăta strămoșul ”șoarecelui” și cine a fost inventatorul său

Devenit, astăzi, o ”prelungire” a mâinii utilizatorului unui computer, banalul mouse (”șoarece”) s-a transformat într-un accesoriu indispensabil care poate fi descoperit pe orice birou. Mouse-ul facilitează navigarea pe internet sau lucrul cu documentele, indiferent de extensia lor, iar click-ul emis atunci când degetul atinge unul dintre butoanele sale este inconfundabil.

Pe 9 decembrie se împlinesc 53 de ani de când ”șoarecele” a pornit pe drumul care l-a consacrat în istoria IT, iar inventatorul său a făcut senzație în fața a peste 1.000 de spectatori, în timpul unei conferințe care a avut loc în San Francisco.

În 1968, inventatorul mouse-ului a primit un cec de 10.000 de dolari pentru ”creația” sa, iar suma s-a transformat într-o primă plată pentru o casă de țară destul de modestă.

Mult timp după aceea, în 1999, părintele mouse-ului – care s-a stins din viață pe data de 2 iulie 2013 – a primit Medalia Națională a Tehnologiei pentru invențiile sale, cel mai înalt premiu pentru oamenii de știință din Statele Unite, decernat pentru realizările lor IT.

Inventatorul Douglas Carl Engelbart, unul dintre ”pionierii” internetului

Părintele mouse-ului, Douglas Carl Engelbart, de la Stanford Research Institute din California, s-a născut pe 30 ianuarie 1925, în Portland, SUA. A fost inventator și unul dintre ”pionierii” internetului sau, așa cum se mai spune, al interacțiunii om-calculator.

Engelbart a condus echipa care a inventat hipertextul și calculatoarele în rețea, fiind și un precursor al interfeței grafice, dar și un promotor al dezvoltării și utilizării rețelelor de calculatoare.

Și-a câștigat celebritatea prin inventarea mouse-ului pentru computer, alături de studentul Bill English, despre care există foarte puțin informații biografice, însă fotografia sa se află pe site-ul muzeului virtual Stanford.

Ulterior, Jeff Rulifson – șef al Grupului de cercetare VLSI de la Sun Microsystems Laboratories – a îmbunătățit semnificativ designul mouse-ului și a dezvoltat software-ul pentru acesta.

”Mama tuturor demonstrațiilor”

Douglas Carl Engelbart a inventat mouse-ul în 1964, însă prima demonstrație a fost făcută în timpul conferinței de la San Francisco, în 1968, acolo unde inventatorul a prezentat participanților și alte inovații, evenimentul fiind supranumit ”Mama tuturor demonstrațiilor”. Inventatorul declara atunci, într-un interviu, că s-a gândit prima dată la crearea unui astfel de dispozitiv în 1951.

Trebuie menționat că inventatorul mouse-ului nu a primit o astfel de ”temă” din partea Guvernului american. Mouse-ul a apărut, propriu-zis, ca unul dintre produsele secundare în dezvoltarea sistemului de operare oN-Line System (NLS) de către Engelbart. În cursul lucrărilor la NLS, a apărut conceptul de interfață ”cu ferestre”, iar mouse-ul a fost creat ca unul dintre posibilii manipulatori pentru lucrul cu Windows, notează virtualpc.ru. 

De la bun început, Engelbart și-a dorit să realizeze un dispozitiv care să introducă, pe monitor, comenzi ale calculatorului. Și-a îmbunătăți invenția, încetul cu încetul, până în 1968, atunci când o prezinta ca fiind un  “indicator de poziționare X-Y, pentru un sistem cu ecran”.

Proba modului de funcționare a mouse-ului pentru computer s-a făcut pe ceea ce Douglas Carl Engelbart a denumit “The Mother of All Demos” (“Mama tuturor demonstrațiilor”), cei peste 1.000 de informaticieni prezenți la conferință fiind impresionați.

Cum arăta primul mouse din istoria IT

Primul mouse de computer a fost, practic, o simplă cutie manuală din lemn, cu două roți perpendiculare și un buton.

Atunci când mouse-ul s-a mișcat, roțile cu care era prevăzut s-au rotit pe masă și, astfel, au făcut posibilă aflarea direcției și cantității de mișcare a dispozitivului. Toate aceste date au fost convertite în mișcarea înregistrată de cursor pe ecranul computerului.

În anul 1970, la 2 ani de la evenimentul supranumit ”Mama tuturor demonstrațiilor”, Engelbart a primit și un brevet pentru ”un indicator al coordonatelor X și Y pentru un sistem de afișare”.

Arhivele Muzeului Virtual al Universității Stanford conțin un film educațional din 1968, care prezintă primul mouse de computer și capacitățile sale, care erau de-a dreptul uimitoare pentru acea vreme. Etapa următoare a fost înregistrată în 1972, la Centrul de Cercetare Xerox PARC din Palo Alto.

Bill English, care s-a alăturat PARC din laboratorul Engelbart, a creat o versiune îmbunătățită a mouse-ului Xerox: cele două roți mari au fost înlocuite cu un singur rulment. Mișcările rulmentului au fost fixate de două role în interiorul mouse-ului. Designul carcasei a semănat, din ce în ce mai mult, cu un mouse modern.

Mișcarea mouse-lui provoacă o mișcare corespunzătoare a cursorului pe suprafața ecranului monitorului, atașat și el calculatorului. Datorită acestei funcțiuni, utilizatorul poate alege și indica, pe ecranul monitorului, orice poziție dorită, ceea ce este interpretat de către computer drept o introducere de comandă, un element major al interfeței grafice cu calculatorul (Graphic User Interface, GUI)

Mouse-ul, un ”dispozitiv exotic” până la începutul anilor ’80

Până la începutul anilor ’80, mouse-ul a rămas, totuși, un dispozitiv considerat ” exotic”. În 1983, de pildă, existau aproximativ 10 companii care produceau și vindeau diferite modele de mouse, iar unele dintre ele erau fondate de foști angajați ai laboratorului Engelbart sau PARC.

The Mouse House – producea ”șoareci” pentru computer realizați pe baza desenelor și brevetelor de la Xerox – costa aproximativ 400 de dolari, la care se adăuga aproximativ 300 de dolari pentru placa de interfață la care era atașat mouse-ul. De ce așa scump? Pentru că mouse-ul avea un dispozitiv mecanic destul de complex și nu foarte fiabil.

Treptat, mouse-ul a devenit un dispozitiv periferic recunoscut oficial în lumea informaticienilor, dar utilizatorii obișnuiți nu erau atrași, încă, de acest dispozitiv.

De ce ”mouse”?

Există două versiuni în ceea ce privește denumirea de ”mouse” a acestui dispozitiv periferic indispensabil astăzi pentru majoritatea utilizatorilor unui computer.

• Prima versiune îl consideră pe Douglas Engelbart drept autor al numelui dispozitivului, penru că firul cutiei de lemn semăna cu coada unui șoarece.
• A doua versiune pornește de la ideea că ”mouse” ar însemna, de fapt, abrevierea pentru ”codificator de semnal de utilizator operat manual” sau ”controlat manual”.

Dispozitivul a mai fost denumit în engleză și ”bug” (gândac), dar denumirea a dispărut în favoarea celei de ”mouse”.

Mouse-ul lui Engelbart a contribuit la lansarea cu succes a Windows 95

În 1979, compana Apple a dezvoltat computerele Macintosh și Lisa. De la bun început, s-a luat decizia ca acestea să fie ”echipate” cu ”șoareci”.

Steve Jobs a dorit un mouse nepretențios și fiabil, cu un preț de aproximativ 20-30 dolari, acesta fiind realizat de compania de design Hovey-Kelley Design. Mouse-ul a fost mult îmbunătățit. A dispărut rulmentul de oțel într-o suspensie mecanică complexă și a apărut o bilă de cauciuc mare, care se rostogolea liber în corp.

Sistemul de roți și contacte electrice nesigure a fost și el înlocuit, fiind implementate convertoare optoelectronice și roți cu fante. Mai mult, cutia mouse-ului a fost confecționată din plastic turnat și a fost posibil să se abandoneze prelucrarea precisă a carcasei și asamblarea manuală.

”Șoarecele” pentru computer a câștigat popularitate, se poate spune, datorită computerelor Apple Macintosh – și, la rândul său, a devenit unul dintre motivele succesului copleșitor al computerului Macintosh în anul 1984.

Dar ”Mouse-ul Engelbart” a contribuit, de asemenea, foarte mult la lansarea cu succes a Windows 95, în august 1995.

Mouse-ul standard pentru computer are două butoane și o rotiță, butonul din stânga servind pentru navigatorul web (browser) – afișare text, muzică, video, orice altă aplicație de pe o pagină www -, în timp ce butonul din stânga face posibilă afișarea și accesarea unui meniu (copiere, imprimare etc.).

Prima generație de mouse optic

Prima generație de mouse optic a avut la bază ”utilizarea diferitelor circuite de senzori optocuplori cu comunicații optice indirecte”. Toți acești senzori aveau, însă, un dezavantaj comun: suprafața de lucru (covorașul) trebuia să aibă o eclozare specială de linii care se intersectează la un anumit unghi.

Pentru unele modele, umbrirea se făcea cu vopsele invizibile în lumina obișnuită. Inconvenientul în funcționare era evident: mouse-ul trebuia ținut într-o orientare strictă față de covor, iar covoarele în sine se murdăreau rapid și deveneau inutilizabile. Nici înlocuirea lor nu a fost ușoară: modelele de incubație ale diferiților producători nu s-au potrivit, iar covorașele nu au fost produse separat de mouse. Astfel, modelul nu a primit o distribuție largă.

Producția la mouse-ul optic a început în anul 1999. Noul model era un microcircuit care conținea un senzor fotosensibil și un procesor de imagine. Senzorul foto făcea scanarea, periodic, a suprafeței de lucru sub respectivul mouse. La schimbarea imaginii, procesorul stabilea în ce direcție și cât de mult se deplasa mouse-ul. Zona scanată era iluminată de un LED (de obicei roșu).

În anul 2004, companiile Logitech și Agilent Technologies au introdus împreună mouse-ul laser (modelul MX 1000). În locul obișnuitului LED, acest mouse folosește un mic laser.

Noua tehnologie poate îmbunătăți gradul de detaliere a imaginilor captate de mouse. Reprezentanții companiilor precizează că aceasta duce la o îmbunătățire cu până la de 20 de ori a sensibilității la mișcarea pe suprafață, în comparație cu mouse-urile optice convenționale.