Prințesa Lia rămâne în țară cu fiul ei și al prințului Paul. Instanțele le-au respins cererea de a pleca la studii în Marea Britanie

Copilul autointitulaților ”prinți” Lia Georgia și Paul Al României nu va putea merge la școală în Marea Britanie, după ce două instanțe civile au respins, în septembrie, cererea prin care cuplul solicita, pe calea ordonanței președințiale, ca băiatul să poată părăsi țara pentru a învăța la Millfield Preparatory School. Evident, din pricina vârstei, băiatul urma a fi însoțit la studii de către mama sa, Lia A României.

Tribunalul București a confirmat parțial, pe data de 8 septembrie, soluția civilă a Judecătoriei Sectorului 2, care a respins ca inadmisibilă cererea prințesei Lia A României. De remarcat este faptul că Tribunalul București a respins cererea ca nefondată, iar Judecătoria Sectorului 2, ca inadminsibilă.

Două sunt motivele prin care o instanță judecătorească poate respinge o cerere:

VIDEO George Simion refuză consultările de la Cotroceni: „Cum să ne întâlnim cu un personaj care uzurpează calități oficiale”

13:00

EXTERNE Ministrul german al Apărării, despre AMENINȚĂRILE hibride ale Rusiei: „Putin știe cum să ne deranjeze”

12:40

1. ca nefondată – adică partea solicitantă nu are dreptate
2. ca inadminsibilă – partea nu are bază legală pentru a formula cererea.

Cum prințul Paul Al României a fugit din țară înainte de pronunțarea condamnării sale la 3 ani și 4 luni de închisoare, în Dosarul Ferma Băneasa, prințesa Lia avea nevoie și de consimțământul soțului ei pentru a-l trimite pe fiul lor peste hotare, la studii.

Fiind în imposibilitatea de a lua semnătura lui Paul Al României, soția acestuia a apelat la instanță și a formulat o cerere prin care a solicitat judecătorului să suplinească acordul fugarului condamnat în vederea deplasării copilului, însoțit de mamă, în Regatul Unit al Marii Britanii.

De ce au respins instanțele cererea prințesei Lia de a pleca din țară cu fiul său

Tribunalul București a respins cererea Liei A României motivând, în esență, că acesta nu a folosit corect pârghiile legale din legislația românească pentru a obține acordul de a pleca în Marea Britanie însoțită de minor.

„Tribunalul nu contestă că, prin probele administrate în apel, apelanta a dovedit faptul că minorul a fost acceptat să urmeze cursurile Școlii Millfield Prep School, depunând în acest sens adresa din 18.08.2021 semnată de tutorele pentru admitere al acestei școli, programul de funcționare al școlii și condițiile privind admiterea pentru un loc. De asemenea, este îndeplinită condiția aparenței dreptului, dat fiind faptul că, astfel cum în mod corect a reținut prima instanță, se poate prezuma imposibilitatea apelantei de a obține consimțământul intimatului (n.r. – Paul Al României) în vederea deplasării minorului în străinătate, față de împrejurarea că intimatul este dat în urmărire generală”, se arată în motivarea Tribunalului București.

Judecătorul a explicat că justificarea urgenței nu poate fi dată decât de faptul că măsura ce se solicită a fi dispusă pe cale de ordonanță președințială urmărește prevenirea unei pagube iminente, susceptibilă de a se produce n patrimoniul părții, dintr-un motiv obiectiv sau păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere.

„Or, apelanta avea posibilitatea de a formula cererea de suplinire a consimțământului, în vederea deplasării minorului în Marea Britanie încă din luna aprilie 2021, atât timp cât pe site-ul școlii la care a fost înscris acesta apare menționat faptul că la grupa de vârstă 7-13 ani sesiunile de înscriere sunt în lunile ianuarie, aprilie și septembrie. Atitudinea subiectivă a apelantei care a înțeles să sesizeze instanța de judecată doar la data de 16.08.2021 nu poate fi considerată ca justificând condiția urgenței”, scrie judecătorul în motivare.

Judecător: „Interesul minorului nu se confundă cu necesitatea respectării procedurilor”

Magistratul arată că Lia A României trebuie să deschidă, din timp, un proces separate în civil, apoi să ceară, eventual, pe calea ordonanței președințiale, o deorgarea sau o urgentare a procedurii.

„Cu privire la vremelnicie, instanța constată că în cauză, suplinirea consimțământului reprezintă o măsură ireversibilă în raport de durata îndelungată a acesteia de un an și două săptămâni coroborată cu scopul pentru care se solicită a fi dispusă, respectiv de a urma anul școlar 2021-2022 la școala Millfield Prep School din Marea Britanie și cu faptul că nu a fost promovată și o cerere de drept comun, în acest sens. (…) Este de necontestat faptul că interesul minorului este de a urma forma de învățământ apreciată ca fiind cea mai bună pentru dezvoltarea sa, însă acest aspect nu se confundă cu necesitatea respectării condițiilor prevăzute de lege pentru admisibilitatea procedurii pe care partea a ales să o promoveze” se mai arată în motivare.

Instanța ierarhic inferioară, Judecătoria Sectorului 2, a fost mai dură cu Lia A Romîniei. Pe data de 16 august 2021 Judecătoria Sectorului 2 a respins cererea Liei A României ca inadmisibilă, arătând că: „nu a fost dovedită urgența invocată de reclamantă, ce decurge din necesitatea de a preîntâmpina pierderea unui drept afectat prin întârziere, respectiv dreptul minorului de a se deplasa în străinătate pentru a urma cursurile școlii Millfield din Marea Britanie.

Instanța a constatat că înscrisurile depuse la dosar nu fac dovada că băiatul a fost acceptat la școala Millfield Prep School și că, începând cu luna septembrie 2021, va începe cursurile acestei unități de învățământ.

”Înscrisurile de la filele 13-14 reprezintă print-uri realizate în parte de pe website-ul școlii Millfield Prep School privind structura anului școlar ce nu fac dovada susținerilor reclamantei privind calitatea minorului de elev în cadrul școlii, doar transmiterea de către școală a informațiilor privind structura anului școlar către părinți putând, în contextul probelor administrate, să dea naștere unei prezumții că minorul a fost admis la școala menționată”, a precizat instanța.

Prințul Paul a fugit din țară înainte de condamnare

Prinţul Paul a fugit din ţară înainte ca instanţa supremă să pronunţe decizia definitivă în Dosarul Ferma Băneasa, pe 17 decembrie 2020. El a fost dat în urmărire de Poliţia Română din 18 decembrie 2020 şi de atunci este de negăsit.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a pronunţat, atunci, decizia finală în dosarul retrocedărilor ilegale a fermei regale de la Băneasa. Completul de judecată de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost format din magistraţii Florentina Dragomir (preşedinte), Ioana Ilie şi Ionuţ Matei.

Omul de afaceri Remus Truică a fost condamnat la 7 ani de închisoare, israelienii Benjamin Steinmetz şi Tal Silberstein au primit câte 5 ani de închisoare, iar prinţul Paul – trei ani şi patru luni cu executare.

De asemenea, avocatul lui Remus Truică, Robert Roşu, cel care s-a ocupat de partea juridică a retrocedării ilegale, a fost condamnat la 5 ani de închisoare cu executare.

Ce alți complici ai prințului Paul au fost condamnați

Alte pedepse din dosar:

• Ignatenko Nela – 5 ani cu executare
• Andronic Dan Cătălin – 3 ani cu suspendare
• Marcovici Marius Andrei – 3 ani cu suspendare
• Mateescu Lucian Claudiu – 3 ani cu suspendare
• Gheorghiţă Dragomira – 4 ani cu suspendare
• Dicu Corina Teodora – 4 ani cu suspendare
• Stoian Ioan – 4 ani cu suspendare
• Muşat Apostol – 4 ani cu executare
• Jecu Nicolae – 4 ani cu executare
• Popa Caterina – 4 ani cu cu executare
• Dima Niculae – 4 ani cu executare
• Olteanu Gheorghe – 4 ani cu executare
• Delcea Valentin – 4 ani cu executare

În 27 iunie 2019, Curtea de Apel Braşov l-a condamnat pe omul de afaceri Remus Truică la patru ani de închisoare pentru trafic de influenţă şi spălare de bani în dosarul retrocedării Pădurii Snagov. În acelaşi dosar, Prinţul Paul a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare.

Acuzațiile procurorilor DNA

În 18 mai 2016, omul de afaceri Remus Truică, prinţul Paul şi alte 20 de persoane, între care trei cetăţeni israelieni şi jurnalistul Dan Andronic, au fost trimişi în judecată în dosarul retrocedării ilegale a Fermei Băneasa şi a 47 de hectare din Pădurea Snagov.

Omul de afaceri Remus Truică a fost acuzat de constituirea unui grup infracţional organizat, trafic de influenţă şi spălare a banilor, ambele în formă continuată, complicitate la abuz în serviciu şi dare de mită, iar prinţul Paul a fost acuzat de cumpărare de influenţă şi spălare a banilor, ambele în formă continuată şi complicitate la abuz în serviciu.

Potrivit DNA, acuzaţiile reţinute în sarcina inculpaţilor vizează infracţiuni comise în perioada 2006 – 2013 în diferite forme de participare (autorat, complicitate sau instigare), „în interesul obţinerii unor imobile de o valoare deosebită, între care Pădurea Snagov şi Ferma Regală Băneasa, revendicate fără drept de Paul Philippe Al României”.

Procurorii DNA arătau că prinţul Paul i-a promis lui Truică şi asociaţilor acestuia din grupul infracţional o cotă parte importantă, între 50 la sută şi 80 la sută, din valoarea bunurilor pe care le revendică în România, iar ulterior le-a transferat acestora bunurile pe măsura obţinerii lor, prin contracte fictive de vânzare-cumpărare cu Reciplia SRL.  Prejudiciul a fost estimat la peste 135 de milioane de euro.