Prințul PAUL nu se dă prins/Autoritățile din ROMÂNIA au trei ZILE să facă RECURS la refuzul de extrădare al INSTANȚEI din Malta

Instanța din Malta a refuzat recent cererea de extrădare a Prințului Paul de România, care se sustrage unei pedepse cu închisoarea pentru corupție. Motivația acestora este legată de „riscul real” ca prințului să-i fie încălcate drepturile sale fundamentale. Prințul Paul va mai rămâne încă trei zile în arest, până când se va contesta sau nu decizia magistraților. Ministrul român al Justiției, Alina Gorghiu, spune că Parchetul din Malta va primi adresă oficială din partea Curții de Apel Brașov ca să exercite la timp calea de atac, în acest caz.

Paul-Philippe al României  a fugit din România în 2020, când a fost condamnat la aproape 3 ani şi jumătate de închisoare pentru corupţie legată de restituirea ilegală a unor bunuri imobiliare din apropierea Bucureştiului, cărora le-a pretins în mod fals proprietatea. Doi ani mai târziu a fost prins la Paris, dar Curtea de Apel a refuzat extrădarea acestuia, din același motiv ca și cel din Malta. Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, spune că autoritățile române vor face toate demersurile la timp tocmai ca să nu se mai repete episodul din Franța. Curtea de Apel Braşov a solicitat Curții de Justiţie a Uniunii Europene să se pronunţe referitor la participarea directă a statului emitent al unui mandat european de arestare în procedura internă desfăşurată în alt stat. ”Din punctul nostru de vedere, legislaţia UE în materia MEA nu este aplicată corespunzător şi o să exprimăm această opinie şi în faţa judecătorilor CJUE, alături de toate argumentele posibile”, spune Alina Gorghiu.

Instanţa din Malta a respins predarea lui Paul-Philippe în România. Hotărârea poate fi atacată în termen de 3 zile. Instanţa de executare, Curtea de Apel Braşov, va face o adresă oficială către parchetul din Malta, prin care le va solicita să exercite la timp calea de atac, să nu existe erori de procedură, ca în cazul parchetului din Franţa”, a anunţat, luni seară, ministrul Justiției. Pe scurt: dacă un fugar român este găsit in X stat şi se judecă predarea lui, Statul Român să poată trimite un reprezentant care să formuleze în mod direct cereri, propuneri de probe, să exercite căi de atac. Să exprime punctul de vedere al Statului Român. Să explice în faţa instanţei din statul străin orice detaliu de procedură internă sau legat de fugarul respectiv. Primul termen în dosarul de la CJUE este la finalul lunii iunie. Din punctul nostru de vedere, legislaţia UE în materia MEA nu este aplicată corespunzător şi o să exprimăm această opinie şi în faţa judecătorilor CJUE, alături de toate argumentele posibile”, a mai spus Alina Gorghiu.

Cu această ocazie, trebuie să amintesc de cel mai recent demers în acest sens. Colegii de la Curtea de Apel Braşov au sesizat Curtea de Justiţie a Uniunii Europene pentru a se pronunţa cu privire la câteva întrebări preliminare. Practic, să spună dacă în cazul predării lui Paul este respectată legislaţia UE în materia mandatului european de arestare. În jurisprudenţa CJUE s-a consacrat că, doar în circumstanţe excepţionale, instanţele pot refuza punerea în aplicare a unui mandat european de arestare. Ca exemplu, CEDO a condamnat Belgia după ce a refuzat să execute un mandat european de arestare (Castano c.Belgiei)”, a mai spus ministrul Justiţiei.

Audierea în Malta a Prințului Paul, amânată din nou, pe ultima sută de metri. Cauza, tăiată cu pixul la avizierul instanței