Aurelia Iofciu, fosta şefă a Serviciului autorizări comerciale din Sectorului 4, a fost audiată, miercuri, în dosarul Colectiv. Iofciu, singura dintre inculpați care a fost de acord să dea noi declarații la Curtea de Apel din București, a recunoscut că nu a verificat documentația cu privire la autorizația de funcționare a Clubului Colectiv.
Ea a declarat în fața instanței că primarului îi erau prezentate autorizațiile și acordurile de funcționare în mape separate. Întrebată de unul dintre judecătorii din completul de divergență cum verifica condițiile de funcționare pentru spațiile comerciale, Iofciu a spus inițial că acestea nu erau verificate, apoi a revenit și a precizat că se analizau prin sondaje de colegele sale de birou, motivând că primea și câte 150 de dosare săptămânal.
„Aveam încredere în subalternele mele. Întotdeauna exista acord de funcționare dacă era întocmită autorizația de funcționare”, a spus Iofciu în fața instanței.
„Existau săptămâni când primeam 150 de dosare. Mape de acest tip primeam săptămânal, cu sute de documente. Știau fetele care aveau dosarele. Nu verificam, erau foarte multe. Nu era obligatoriu”, a continuat Iofciu
În continuare, Iofciu a declarat că dacă un spațiu comercial avea un contract de închiriere mai mic de un an, era dată autorizație doar perioada din contractul de închiriere. Întrebată cine verifica aceste avize, aceasta a spus că „fetele din subordinea mea”.
Discuția din sala de judecată între judecător și fosta șefă de la Autorizări Sectorul 4
Judecător: Legea spune că nu se eliberează aviz pentru activități în spatii improvizate. Cum verificați dvs?
Iofciu: Verifica poliția locală.
Judecător: Cum verificați dvs?
Iofciu: Noi nu făceam verificări pe teren.
Judecător: Dvs trebuia să verificați acest lucru.
Iofciu: Referitor la art 10 (…) nu se făceau verificări speciale, se preciza în dosar ca sunt adrese fixe. Dacă erau într-un cort nu puteam să le dam aviz.
Procesul „Colectiv” a fost reluat,miercuri, la Curtea de Apel București. La acest termen, un complet de divergență urma să stabilească dacă primarul Cristian Popescu Piedone rămâne cu acuzația de abuz în serviciu, pentru care a fost condamnat, în primă instanță, la 8 ani și 6 luni de închisoare, sau dacă va fi judecat în continuare pentru neglijență în serviciu, o infracțiune pentru care Codul Penal prevede pedepse mult mai mici. Ulterior, procesul a fost amânat pentru luna octombrie.
Context: Pe 16 decembrie 2019, Tribunalul Bucureşti i-a condamnat pe fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone, funcţionari din primărie, patronii clubului, doi pompieri, pirotehnişti şi reprezentaţii unei firme de artificii.
Astfel, Cristian Popescu-Piedone a fost condamnat la 8 ani şi 6 luni închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în legătură cu eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru clubul Colectiv.
Totodată, cei trei patroni ai clubului Colectiv – Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu – au primit câte 11 ani şi 8 luni închisoare pentru ucidere din culpă în formă agravantă, vătămare corporală din culpă în formă agravantă şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă.
Daniela Niţă – patroana firmei de artificii Golden Ideas Fireworks Artists – a fost condamnată la 12 ani şi 8 luni de închisoare cu executare. În acelaşi dosar, pirotehniştii Viorel Zaharia şi Marian Moise au primit 9 ani şi 8 luni de închisoare şi, respectiv, 10 ani. De asemenea, Cristian Niţă, director al firmei de artificii, a primit 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare.
George Matei şi Antonina Radu, cei doi pompieri de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti care au verificat clubul Colectiv fără a lua măsurile legale în privinţa respectării normelor PSI, au fost condamnaţi la câte 9 ani şi 2 luni de închisoare.
Aurelia Iofciu, şefa Serviciului autorizări comerciale din Primărie, a primit 8 ani de închisoare, Larisa Luminiţa Ganea, consilier superior – 7 ani, Ramona Sandra Moţoc, referent superior – 3 ani de închisoare cu suspendare. În cazul Ramonei Moţoc, instanţa a dispus prestarea a 90 de zile de muncă în folosul comunităţii.