Procesul în care Prefectura București cere anularea retrocedării celor 12 hectare din Parcul IOR bate pasul pe loc. Instanța amână din nou judecata
Un complet de la Tribunalul București trebuia să judece, miercuri 19 iunie, dosarul în care Prefectura cere anularea deciziei din 2005 a Primăriei Capitalei de retrocedare a unei suprafețe de 12 hectare din Parcul IOR, cuprinsă între bulevardele Liviu Rebreanu, Nicolae Grigorescu, Constantin Brâncuși și malul lacului, pentru că există ”elemente vădite de nelegalitate”, iar dispoziția din urmă cu aproape 20 de ani a fost ”abuzivă”.
La termenul de miercuri însă, nu s-au prezentat toate părțile din dosar, astfel că magistratul de la Tribunalul București a fost nevoit să constate lipsa de procedură și să stabilească un nou termen. Judecata va fi reluată abia după patru luni.
Dosarul este la Tribunalul București din 20 noiembrie 2023 și judecata trebuia să înceapă în 17 aprilie 2024. La acel termen, însă, avocații au anunțat instanța că există, în urma unor plângeri, un dosar deschis la Direcția Națională Anticorupție, în care se fac cercetări in rem care au legătură cu terenul de 12 hectare retrocedat din Parcul IOR și că, în martie, procurorii anticorupție au ridicat de la Poliția Locală a Municipiului București mai multe documente legate de acest caz.
Instanța a dispus atunci să fie emisă o adresă către DNA, pentru a lămuri despre ce anchetă este vorba și a stabilit termen de judecată în 19 iunie.
La al doilea termen, judecata nu a durat mai mult de cinci minute, iar instanța, care a constatat că nu sunt prezente mai multe părți din dosar, a stabilit pentru 16 octombrie următorul termen.
Dosarul a ajuns la Tribunalul București în noiembrie 2023, din dispoziția lui Rareș Hopincă, prefectul Capitalei la acea dată.
„Retrocedarea din 2005 a fost abuzivă”
Rareș Hopincă spunea, în urmă cu șapte luni, că terenul de 12 hectare care în 2005 a ajuns la Maria Cocoru nu putea fi retrocedat și că dispozițiile de primar de la acea dată au fost abuzive.
„În urma analizei celor două dispoziții privind retrocedarea acestor 12 hectare, parte din Parcul IOR, am decis să atac în instanță aceste dispoziții ale primarului general, să atac în instanță Primăria Municipiului București și să cer anularea dispozițiilor de retrocedare asupra celor 12 hectare de teren care fac parte din Parcul IOR.
În opinia mea, în opinia prefectului Municipiului București, există elemente vădite de nelegalitate, în ceea ce privește întocmirea și adoptarea celor două dispoziții de primar din anul 2005. Din punctul meu de vedere, acest teren de 12 hectare trebuie să rămână în domeniul public al Municipiului București. Acest teren nu putea fi retrocedat niciodată, iar retrocedarea din 2005 a fost abuzivă”, spunea Rareș Hopincă în octombrie 2023.
Retrocedarea parcului s-a făcut într-o manieră abuzivă, fiind constatat un lung șir de posibile infracțiuni și încălcări ale procedurilor stabilite de lege. Din punctul meu de vedere, cea mai gravă infracțiune din această procedură este constatarea unor semnături ce par a fi false”, spunea în aprilie Rareș Hopincă.
În mai 2024, și Asociaţia Grupul de Iniţiativă Civică IOR-Titan a dat în judecată Primăria Capitalei pentru retrocedarea a 12 hectare din Parcul IOR, despre care ONG-ul consideră că a fost făcută abuziv.
„Am dat în judecată Primăria Capitalei pentru a recupera cele 12 hectare de pădure urbană din Parcul IOR retrocedate în mod abuziv în mai 2005, în timpul mandatului lui Adriean Videanu! În documentația depusă la Tribunalul Municipiului București, Asociația GIC IOR-Titan solicită instanței să constate nulitatea absolută a dispozițiilor emise de Primăria Municipiului București prin care terenul a fost retrocedat Mariei Cocoru, deoarece acesta se afla în proprietate publică, și nu în proprietatea privată a primăriei. Maria Cocoru a fost acționată la rândul ei în judecată prin același demers”, potrivit Grupului de Iniţiativă Civică IOR-Titan.
Amenda de 35 de milioane de euro dată de Primăria Capitalei proprietarilor terenului retrocedat, în atenția DNA
- Despre dezastrul ecologic din apropierea Parcului IOR, Gândul a scris încă din 2022 (informații detaliate AICI).
- Imaginile prezentate de Gândul în august 2022 arătau copacii găuriți, cel mai probabil cu o bormașină, sau arși în incendii. Deși proprietara terenului a fost amendată și obligată să readucă terenul la starea inițială, o lună mai târziu, alți copaci erau arși în incendii (mai multe informații AICI).
În octombrie 2023, primarul general Nicușor Dan anunța că proprietarii zonei retrocedate din Parcul IOR au fost amendați cu suma de 35 de milioane de euro, respectiv în jur de 175 de milioane de lei.
„Am venit să anunțăm amenda pe care Poliția Locală a dat-o proprietarului din Parcul IOR, doamna Cocoru, în sumă de 35 de milioane de euro. Țin să felicit Polița Locală a Municipiului București pentru acest gest. În sfârșit, Poliția Locală a Municipiului București se comportă ca o autoritate care apără interesele cetățenilor”, a spunea atunci Nicușor Dan.
Amenda a fost dată în baza Legii 24/2007 privind spațiile verzi. „Este un articol care penalizează schimbarea destinației spațiului verde sau reducerea suprafeței spațiului verde cu o sumă între 10.000 și 20.000 lei/mp”, preciza Nicușor Dan.
Gândul scria atunci că, analizând un raport consultat în exclusivitate, amenda dată de Poliția Locală, la solicitarea primarului general al Capitalei, pentru proprietarii zonei retrocedate din Parcul IOR, nu ar rezista la o analiză mai detaliată pe lege. Conform documentului elaborat de Poliția Locală, persoanele sancționate ar avea câștig de cauză, fundamentat pe prevederi legale, dacă ar contesta amenda primită pentru diminuarea spațiului verde. (mai multe detalii, AICI)
În procesul verbal se specifică faptul că „spațiul verde” ar fi fost diminuat cu 8.738 mp, prin acțiuni „succesive” de decopertare a stratului de iarbă și prin extragerea rădăcinilor copacilor tăiați.
Deși i s-a transmis că acea amendă de aproape 35 de milioane de euro nu poate fi aplicată, întrucât cartea funciară specifica foarte clar că terenurile sunt încadrate la categoria „Curți-construcții”, Nicușor Dan a cerut redactarea amenzii pentru „diminuarea suprafeței spațiului verde, pentru aproximațiv 7.500 mp, cu amenda maximă de 20.000 lei pe mp”.
Gândul a publicat, în exclusivitate, adresa prin care primarul general Nicușor Dan le recomandă celor de la Poliția Locală București să aplice controversata amendă de 35 de milioane de euro în speța IOR. (informații AICI)
Amenda dispusă de Poliția Locală a Municipiului București a fost contestată de Maria Cocoru la Judecătoria Sectorului 3, următorul termen de judecată fiind stabilit de instanță în 5 noiembrie 2024.
În luna martie, procurorii DNA au ridicat mai multe documente de la Poliția Locală a Municipiului București, care ar avea legătură cu această amendă.
Nicușor Dan confirma atunci acțiunea DNA, fără a oferi mai multe detalii:
E adevărat, dar nu știu dacă am voie să vă spun despre ce este vorba. Dacă aș putea, aș spune, dar nu vreau să risc. Este ceva legat de Poliția Locală, din mandatul meu”.
Istoria retrocedării controversate a celor 12 hectare din Parcul IOR
Parcul IOR a pierdut, în 2005, o suprafață de 12 hectare, cuprinsă între bulevardele Liviu Rebreanu, Nicolae Grigorescu, Constantin Brâncuși și malul lacului.
”Terenurile situate în Bucureşti, Str. Liviu Rebreanu F.N sector 3, Lotul 71 – în suprafaţa de 112.399,19 mp și Lotul 16 – în suprafaţa de 10.127,43 mp au fost restituite în natură, pe vechiul amplasament, în proprietatea doamnei Maria COCORU în baza Dispoziţiei Primarului General – Adriean Videanu nr. 4333/18.05.2005, respectiv4334/18.05.2005″, se arăta într-un comunicat din 2013 al Primăriei Sectorului 3, care atunci a pus și panouri pe care scria că acolo este zonă retrocedată, după ce oamenii au reclamat gunoaiele adunate.
- Primul proprietar ar fi fost un bărbat care la acea vreme avea 91 de ani. La scurt timp, acesta i-a cedat drepturile litigioase Mariei Cocoru.
- În 2005, în timpul mandatului primarului Adriean Videanu, s-a decis, în Comisia pentru Legea 10, condusă la acea vreme de viceprimarul Ludovic Orban, punerea în posesie cu cele 12 hectare de teren din Parcul IOR a Mariei Cocoru.
- Ulterior, Primăria Sectorului 3 a cerut în instanță anularea titlului de proprietate şi punerea în posesie pentru cele 12 hectare retrocedate din Parcul IOR. Primăria Sectorului 3 a obținut câștig de cauză la Curtea de Apel București, dar a pierdut definitiv procesul la Înalta Curte de Casație și Justiție, după mulți ani de judecată.
Cine este în spatele proprietarei din acte a terenului de 12 hectare din Parcul IOR
Maria Cocoru este proprietara din acte a terenului retrocedat în 2005 de Primăria Capitalei.
Reporterii Gândul au aflat însă că Maria Cocoru este mătușa lui Petrică Băjenaru, un personaj mai puţin cunoscut, dar cu greutate în domeniul retrocedărilor.
Despre Petrică Băjenaru, Cancan scria în 2017 că ar deține 13 hectare din Parcul Titan și că fi fost implicat în tranzacţia Park Lake, din care ar fi obţinut 65 de milioane de euro. Mai mult, Băjenaru ar fi obţinut şi terenul pe care se află Şcoala Ilioara, pe care ar fi cerut la acel moment 25 de milioane de euro.
CITEȘTE ȘI: