Proiect de lege „anti-fugari” pe agenda Guvernului. Marcel Ciolacu: „Să vedem dacă le mai dă mâna acum condamnaților fugari să fugă din țară!”

Guvernul Ciolacu a aprobat, în ședința de joi de la Palatul Victoria, un proiect de lege pentru modificarea și completarea Codului penal, inițiat de Ministerul Justiției, care înăsprește pedepsele pentru cei care se eschivează de la executarea pedepselor rămase definitive, inclusiv marii fugari. Printre argumentele autorilor, acest fenomen aduce grave prejudicii și eficienței actului de justiție, afectează funcția de exemplaritate a pedepsei și scade încrederea populației în actul de justiție și respectul față de lege.

Proiectul de lege aprobat joi de Guvern va intra în procedură de urgență în circuitul legislativ, a anunțat ministrul Justiției, Alina Gorghiu.

„Sperăm ca prin acest proiect să descurajăm fugarii și ajung la raportul pe care l-am prezentat azi premierului și colegilor din Guvern, un raport considerat important pe o temă considerată prioritară pentru Guvern și pentru Ministerul Justiției. Este vorba de tematica fugarilor. Înțelegem prin fugari persoane condamnate în România care încearcă să se folosească de alte jurisdicții străine și de legislația altor state pentru a nu executa pedeapsa în România”, a spus Alina Gorghiu, în briefingul de presă de la finalul ședinței de Guvern.

„Lucrul de la care pornesc și pe care sunt convinsă că puteți să îl constatați este următorul: statul român, Ministerul Justiției, celelalte instituții care au atribuții în acest domeniu nu sunt pasive la problema fugarilor. Știm că e o temă sensibilă, care generează o stare de nemulțumire în societate, pe care ne dorim să o rezolvăm definitiv”, a precizat ministrul.

Potrivit Alinei Gorghiu, din anul 2020 până în prezent, au fost aduse în România 2.607 persoane față de care a fost dispusă urmărirea internațională, dintre care 2.547 au fost aduse în baza mandatelor europene de arestare, iar restul, prin procedura extrădării.

În 2023, de la 1 ianuarie până pe 10 octombrie, au fost aduse în țară 621 de persoane dintre care 17 în baza extrădării și 604 în baza mandatelor europene de arestare.

În prezent, 1.845 de persoane extrădate sau predate execută pedepse privative de libertate în penitenciarele din România. În sistemul penitenciar erau, joi dimineață, 23.590 de persoane private de libertate, ceea ce înseamnă că 7,82% din acestea sunt extrădate sau predate.

O mare parte din cele 1.845 de persoane au fost aduse în țară în baza garanțiilor responsabililor români provind condițiile de detenție.

„În 2020, ANP a luat extinderea spațiului minim garantat de 3 metri pătrați la toate regimurile de executare – deschis, închis, maximă siguranță – pentru toate persoanele care urmează să fie predate în România în procesul de cooperare judiciară internațională”, a spus Alina Gorghiu.

Cum se schimbă legea

Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, aflat pe ordinea de zi de joi a ședinței de Guvern, propune completarea art. 285 cu un alineat nou prin care este asimilată evadării și fapta persoanei condamnată la pedeapsa detențiunii pe viață sau la pedeapsa închisorii de a nu se prezenta la organul de poliție în vederea punerii în executare a mandatului de executare a pedepsei în termen de șapte zile de la data la care a rămas definitivă hotărârea prin care s-a dispus executarea pedepsei.

„Așa cum știți, săptămâna trecută am cerut o situație a celor care au primit condamnări definitive și se sustrag de la executarea pedepsei, plecând din țară înaintea verdictului. Sunt prea multe asemenea cazuri, peste 100 și este nevoie de măsuri ferme! Astfel, Ministerul Justiției vine cu o propunere de modificare a Codului Penal care să descurajeze asemenea cazuri scandaloase. Concret, cei care nu se prezintă la închisoare în 7 zile după condamnarea definitivă vor avea o pedeapsă suplimentară de până la 3 ani. Diferența între momentul evadării și arestarea efectivă se adaugă la pedeapsă! Cred că este o soluție absolut necesară! Să vedem dacă le mai dă mâna acum condamnaților fugari să fugă din țară, fiindcă cel puțin își vor dubla pedepsele!”, a spus premierul Marcel Ciolacu, la debutul ședinței de Guvern.

Conform ministrului Justiției, la nivelul lunii septembrie, 110 persoane din România au fost date în urmărire internaţională.

Cel mai recent caz al unui mare fugar – soldat de această dată cu un succes pentru autoritățile române – este cel al miliardarului Beny Steinmetz, pe numele căruia instanța din Cipru a decis extrădarea, astfel încât acesta va putea executa pedeapsa în România, unde a fost condamnat la cinci ani de închisoare în Dosarul Ferma Băneasa. Decizia nu este însă una definitivă.

Argumentele inițiatorilor

În prezent, legiuitorul a optat să incrimineze numai anumite comportamente în legătură cu executarea unor măsuri preventive privative de libertate sau, după caz, a unor pedepse privative de libertate, respectiv:

• evadarea din starea legală de reținere sau de deținere;
• neprezentarea nejustificată a persoanei condamnate la locul de deținere, la expirarea perioadei în care s-a aflat legal în stare de libertate;
• părăsirea, fără autorizare, de către persoana condamnată, a locului de muncă, aflat în exteriorul locului de deținere.

În plus, recent, prin Legea nr. 146/2021 privind monitorizarea electronică în cadrul unor proceduri judiciare și execuțional penale, sfera de aplicare a infracțiunii de evadare a fost extinsă, fiind asimilată evadării și „încălcarea de către persoana aflată în arest la domiciliu a obligației de a nu părăsi imobilul ori nerespectarea de către aceasta a itinerarului sau condițiilor de deplasare, stabilite potrivit legii.”

Și după această completare a textului art. 285 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal nu orice faptă de sustragere de la executarea unor pedepse privative de libertate intră în sfera de protecție a dreptului penal. În aceste condiții s-a constatat existența unui număr semnificativ de cazuri în care persoane față de care s-a dispus o pedeapsă definitivă privativă de libertate, persistă în atitudinea de sfidare a legii, sustrăgându-se executării pedepsei. Conform expunerii de motive.

Inițiatorii proiectului de lege atrag atenția că păstrarea acestei conduite în afara ilicitului penal ar avea importante consecințe nefaste:

• sustragerea unor persoane de la executarea unor pedepse privative de libertate și declanșarea procedurii de dare în urmărire a acesteia determină aglomerarea activității organelor de aplicare a legii, mobilizând importante resurse umane, logistice și financiare;
• acest fenomen aduce grave prejudicii și eficienței actului de justiție. Astfel, aplicarea unor pedepse definitive privative de libertate care, în unele cazuri, ajung să fie strict formale, întrucât nu sunt executate, afectează funcția de exemplaritate a pedepsei și scade încrederea populației în actul de justiție și respectul față de lege, toate acestea ducând în cele din urmă la amplificarea fenomenului infracțional.

„Statul român nu poate rămâne pasiv în urma apariției acestui fenomen criminologic, care în ultima perioadă a cunoscut o amplificare rapidă, cu atât mai mult cu cât lipsa unei intervenții legislative în materie penală ar putea fi interpretată în mod eronat drept o legitimare a sustragerii de la executarea pedepselor definitive privative de libertate. În aceste condiții se constată necesitatea unei intervenții legislative prin care, în vederea descurajării sustragerii de la executarea unei pedepse definitive privative de libertate, acest comportament, socialmente periculos, să fie incriminat”, se arată în expunerea de motive.

De când se aplică pedeapsa

Conform expunerii de motive, referirea în cuprinsul infracțiunii la „hotărârea prin care s-a dispus executarea pedepsei”, și nu la hotărârea de condamnare, are în vedere corelarea cu prevederile Codului de procedură penală, în sensul că emiterea unui mandat de executare a pedepsei poate avea ca temei nu numai o hotărâre de condamnare, ci și alte ipoteze descrise în Codul de procedură penală – de exemplu anularea sau revocarea liberării condiționate.

Termenul de șapte zile în interiorul căruia persoana condamnată trebuie să se prezinte pentru punerea în executare a pedepsei a fost apreciat drept termen rezonabil, care să permită unei persoane de bună-credință să facă demersurile necesare pentru a se prezenta la organul de poliție, indiferent de locul unde se află aceasta, în țară sau în străinătate.

Pedeapsa aplicată pentru infracțiunea de evadare se adaugă la pedeapsa rămasă neexecutată la data evadării.

În documentul guvernamental se aduc precizări și privitoare la situația persoanelor condamnate definitiv la o pedeapsa privativă de libertate anterior intrării în vigoare a prezentei legi și care se sustrag de la executarea respectivei pedepse, art. II din proiect prevede în mod expres data de la care începe să curgă termenul de 7 zile în care aceste persoane se pot preda organului de poliție, respectiv de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

După adoptarea proiectului de lege de către Executiv, acesta merge în dezbaterea ambelor camere ale Parlamentului și intră în vigoare, după de este promulgat de șeful statului, la trei zile de la publicarea în Monitorul Oficial, dacă nu este menționat alt termen.

CITIȚI ȘI:

Subiectul EXTRĂDĂRII magnatului israelian Beny Steinmetz, pe agenda întâlnirii ambasadorul României în Cipru cu ministrul cipriot al Justiției

UPDATE | Benny Steinmetz, condamnat la închisoare, a fost reținut în Cipru, în baza mandatului emis de România. Declarațiile ministrului Justiției

Magnatul diamantelor, Beny Steinmetz, face apel în Elveția la sentința de condamnare pentru corupție