Proiectul unic în lume cu care Nicolae Ceaușescu dorea să schimbe fața României. Trebuia să se întâmple până în anul 2000

Nicolae Ceaușescu a condus România vreme de 24 de ani. El a rămas în istorie nu doar pentru măsurile politice și economice controverste, ci și pentru marile sale proiecte de infrastructură. Află, în articol, care este proiectul major cu care fostul dictator voia să schimbe radical fața țării și ce trebuia să se întâmple în România, până în anul 2000.

Proiecte de infrastructură precum Canalul Dunăre-Marea Neagră sau Casa Poporului, continuă să fie repere majore în peisajul țării. Doar că nu toate planurile sale erau destinate succesului, iar unele dintre ele aveau un major potential distructiv.

Unul dintre cele mai ambițioase proiecte ale lui Nicolae Ceaușescu a fost planul său de sistematizare a localităților rurarle. Iar dacă acest plan ar fi fost dus la îndeplinire, România ar fi fost radical schimbată, până în anul 2000.

Astfel, Nicolae Ceaușescu visa ca România să fie o țară complet urbanizată. Până în anul 2000, el avea în plan să radă de pe fața pământului mii de sate tradiționale și să îi forțeze pe oameni să se mute la oraș. Acest plan a fost conceput în anii’80 și urmărea reducerea numărului așezărilor rurarle, în ideea de a folosi pământul ca teren arabil și de a crește eficiența producției agricole. Prin urmare, Nicolae Ceaușescu dorea o a doua colectivizare, însă una care ar fi avut un impact devastator asupra vieții și tradițiilor satelor românești.

Scopul lui Nicolae Ceaușescu

Potrivit documentului „Principiile de bază ale Plenarei CC al PCR din 1967 cu privire la sistematizarea localităților rurale”, la sate locuiau circa 11,8 milioane de locuitori, fapt care reprezenta 61,8% din populația totală a țării. Scopul lui Nicolae Ceaușescu era să aducă toată populația la orașe și să elimine circa 8.000 de sate. Nu doar casele și gospodăriile ar fi fost distruse, ci și cimitirele, lăsând în urmă doar amintirea a ceea ce fuseseră satele odinioară.

Cei care urmau a fi demolați aveau să primească despăgubiri financiare, dar pământurile lor erau expropriate, fără a li se oferi terenuri la schimb. Din sumele de bani primite, familiile trebuiau să plătească un avans pentru noile locuințe din orașe, în blocuri sau în vile. Teoretic, restul sumei trebuia plătit în rate, pe parcursul a 15 ani. Această schimbare radical nu a fost bine primită de majoritatea populației.

Nicolae Ceaușescu voia o Românie urbanizată

Ceaușescu voia o Românie urbanizată, iar din perspectiva sa, acest lucru ar fi dus la o creștere a productivității economice, dar planul ignora complet valoarea culturală și spiritual a satelor românești.

Acest plan de sistematizare a atras rapid atenția comunității internaționale, fapt ce a dus la proteste puternice. În Occident, acțiunile regimului comunist în România erau privite ca tragedii imense. În decembrie 1989 a luat naștere Asociația

„Operation Villages Roumains”, care avea ca scop salvarea satelor românești de la dispariție. Chiar și așa, în ciuda valului de reacții externe, Nicolae Ceaușescu era hotărât să-și ducă la îndeplinire planul.

Regimul comunist a fost înlăturat, înainte ca planul să fie pus în aplicare

Astfel, cu un an înainte de a fi înlăturat și executat, Ceaușescu a ordonat ca până în anul 1995-2000, proiectul de urbanizare forțată să fie dus la capăt. Dar dincolo de presiunile economice și sociale, planul de sistematizare ar fi avut consecințe culturale grave, iar demolarea a mii de sate ar fi dus la pierderea unei părți esențiale din patrimonial national.

Regimul comunist a fost înlăturat însă înainte ca acest plan distructiv să fie pus complet în aplicare. Astfel, Revoluția de la 1989 a dus la căderea regimului Ceaușescu și la oprirea proiectelor de urbanizare forțată. Chiar și așa, rămășițele acestui plan încă sunt vizibile în anumite regiuni ale țării, unde s-au efectuat demolări sau relocări parțiale ale populației.

Dar, desi planul de sistematizare a fost abandonat, satele românești se confruntă cu provocări majore, cauzate de depopulare și migrația către orașe. Cu toate acestea, identitatea țării rămâne puternică, iar valorile tradiționale încă sunt duse mai departe cu mândrie de cei care încă locuiesc la sate.

CITEȘTE ȘI:

Care a fost melodia preferată a lui Nicolae Ceaușescu. O asculta în fiecare seară!

Filmul preferat al lui Nicolae Ceaușescu: „A fost realizat la comandă!”

Cum i-a pedepsit Nicolae CEAUȘESCU pe ofițerii de Securitate care i-au mâncat sarmalele. Dezvăluirile fabuloase ale pictorului familiei dictatoriale

CIORBA preferată a lui Nicolae Ceaușescu. O mânca în fiecare zi, chiar și de sărbători