PUȘCĂRIAȘII lui Putin. „Li s-a dat de ales: să rămână în închisoare sau să-și răscumpere vina cu sânge, pe frontul din Ucraina”
Pentru a evita o mobilizare generală, ceea ce l-ar obliga să recunoască un adevăr cunoscut de întreaga planetă, Vladimir Putin a decis să folosească persoanele condamnate pentru diferite infracțiuni și să le expedieze pe frontul din Ucraina. Prin acest artificiu, „operațiunea militară specială” nu este numită, așa cum ar fi normal, „război”, iar Kremlinul continuă linia pe care a trasat-o încă din data de 24 februarie 2022, atunci când atacat Ucraina.
În luna martie a anului 2023, postul de stat RT din Rusia a difuzat un documentar care debuta cu un pasaj dintr-un ordin dat de Stalin în anul 1942, prin care erau instituite batalioanele penale rusești din al Doilea Război Mondial: „Prizonierilor li s-a dat de ales: să rămână în închisoare sau să-și răscumpere vina cu sânge”.
Pornind de la acest pasaj, Jack Margolin, expert independent în criminalitate internațională și conflicte, autorul cărții ”The Wagner Group: Inside Russia’s Mercenary Army”, apărută în anul 2024, notează pentru The Moscow Times că propagandiștii lui Putin au ales să nu nege realitatea teribilă că statul își folosea condamnații în război, ci să o sărbătorească și chiar să creeze o legătură între prezent și istoria sordidă a soldaților condamnați a Rusiei, care se extinde până în epoca țaristă”.
- În data de 3 octombrie, Vladimir Putin a semnat două legi care permit inculpaților să semneze contracte cu Ministerul rus al Apărării înainte de pronunțarea sentinței.
- Măsurile pretind să „compleze un gol” în legislația rusă, care deja permite suspecților și condamnaților să meargă la război, dar până acum nu li s-a permis inculpaților să semneze contracte militare în timpul procesului.
Acum, în conformitate cu legislația rusă, 4 categorii de persoane pot evita acuzațiile dacă acceptă să lupte pe frontul din Ucraina:
- suspecți în dosare penale care nu au fost încă inculpați;
- suspecți care au fost inculpați și sunt cercetați, dar al căror proces nu a început încă;
- inculpații care au fost acuzați de săvârșirea unei infracțiuni, dar care nu au fost condamnați încă (acesta este grupul afectat de noul proiect de lege);
- inculpații care au fost condamnați.
„Strategia de recrutare a condamnaților a început cu Grupul Wagner”
„De ce a adoptat Rusia această abordare?”, se întreabă Jack Margolin.
„Cel mai simplu răspuns la această întrebare este acela că un astfel de demers contribuie la avantajul relativ al forței de muncă a Rusiei, permițând în același timp statului rus să ocolească acele costuri politice ale mobilizării și desfășurării recruților.
Deși această logică poate avea implicații sumbre, bazându-se pe acceptarea de către populația rusă a sacrificării persoanelor condamnate la închisoare, ea nu reușește să explice pe deplin fenomenul. Strategia de recrutare a condamnaților a început cu Grupul Wagner, dar a fost apoi preluată de Ministerul Apărării și, acum, a fost instituționalizată.
Legile adoptate recent permit inculpaților din cauze penale suspendarea sau încetarea urmăririi penale în cazul în care semnează contracte cu unități militare, creând noi oportunități pentru forțele armate ale Rusiei de a pune în serviciu criminali și hoți în schimbul unei posibile amnistii.
Dar sunt aceste forțe eficiente pe câmpul de luptă? Sunt ele o componentă importantă a victoriilor recente obținute de Rusia pe frontul din Ucraina? Aceste întrebări sunt deosebit de importante atunci când luăm în considerare evoluția strategiei, competiția dintre Grupul Wagner și Armată pentru dreptul de a folosi prizonieri și utilizarea recentă de către Ucraina, la scară mai mică, însă, a recruților condamnați”, mai scrie expertul.
- Gruparea Wagner și-a adaptat strategia centrată pe detașamentele de asalt, care a folosit unități mici și agile de infanterie, demontată pentru a exploata noul aflux de recruți de valoare relativ mică.
- Condamnații aveau diferite niveluri de pregătire, iar Gruparea Wagner era mai puțin preocupată de supraviețuirea lor.
- Acest lucru i-a transformat pe condamnații recrutați într-un element critic al strategiei Wagner în bătălia de uzură împotriva forțelor ucrainene de la Bakhmut, spre exemplu.
- Cei care au supraviețuit luptelor au fost recompensați cu amnistia și s-au întors la viața civilă.
- Condamnații care au încercat să dezerteze sau să fugă au fost executați.
„Obligați să intre în luptă după un antrenament care poate dura doar o lună sau numai trei zile”
În primăvara lui 2023, presa internațională a identificat unități de pușcăriași scoși din penitenciare și aduși sub Ministerul Apărării al Rusiei, denumite „Storm Z” („Furtuna Z”).
În luna iunie, Rusia a adoptat o lege care le permitea condamnaților să se alăture forțelor armate și a început să încorporeze respectivii pușcăriași în unitățile numite „Storm V”.
„Aceste unități au fost ele însele încorporate în unitățile militare existente, de la Armata a 8-a de arme combinate de gardă până la forțele autoproclamatei Republici Populare Donețk.
Eficacitatea unităților Storm Z și Storm V a fost ambiguă, acestea îndeplinind roluri multiple, de la completarea unităților rusești epuizate până la acțiuni specifice trupelor de șoc de elită. Aceste trupe alcătuite din condamnați care vânează o amnistie s-au confruntat cu condiții care au fost raportate pe scară largă ca fiind precare, exploatatoare și periculoase.
Potrivit publicației ruse independente Agentstvo, chiar și soldați care nu primiseră sancțiuni au fost trimiși în unitățile Storm Z ca formă de pedeapsă. Ei sunt obligați să intre în luptă după un antrenament care poate dura doar o lună sau numai trei zile.
Acest model reflectă o tendință mai largă în rândul Forțelor Armate Ruse de a adopta practici care s-au dovedit eficiente cu Grupul Wagner”, explică Jack Margolin.
„Condamnații cărora li se acordă amnistia și se întorc în comunitățile lor de origine comit, ulterior, crime violente”
În cazul unităților Storm Z și Storm V, la fel ca și celelalte unități neregulate generate de Ministerul Apărării, principala măsură a eficacității lor este capacitatea lor de a mobiliza luptători. Eficacitatea operațională a acestor unități este mai greu de garantat, astfel încât scopul lor principal este creșterea numărului de oameni dislocați.
În acest sens, în ciuda numărului în scădere al condamnaților ruși care sunt candidați viabili pentru a ajunge pe frontul din Ucraina, eforturile Kremlinului au fost, deocamdată, încununate de succes.
„Noile legi care permit recrutarea criminalilor aflați în penitenciare lărgesc această deschidere, tocmai pentru a permite forțelor armate ruse să profite de cele mai vulnerabile elemente ale populației Rusiei.
- Dar asta nu înseamnă că astfel de forțe încropite dau un randament apreciabil în timpul luptelor. Pe de altă parte, impactul lor este și mai greu de măsurat în raport cu costurile sociale ale programului.
- Condamnații cărora li se acordă amnistia și se întorc în comunitățile lor de origine comit, ulterior, crime violente, ceea ce face o astfel de abordare din ce în ce mai nepopulară în Rusia lui Vladimir Putin.
În consecință, impactul pe câmpul de luptă al eforturilor aproape disperate ale Rusiei este cel mai bine luat în considerare în contextul gamei de proiecte paralele care vizează desfășurarea de soldați care nu sunt nici recruți, nici mobilizați.
Cu toate acestea, sustenabilitatea acestor eforturi ale Moscovei este limitată. Rusia nu se poate baza la infinit pe recrutarea unor condamnați pentru a evita valuri suplimentare de mobilizare nepopulară.
Impactul pe termen lung al condamnaților asupra rezultatului războiului va depinde de capacitatea Kievului și a aliaților săi occidentali de a impune costuri politice Rusiei, forțând Moscova să ia decizii și mai dureroase dacă va continua să continue acest război împotriva Ucrainei”, încheie Jack Margolin.
Foto – Profimedia Images
CITEȘTE ȘI: