Radu COSMA, director DRP: Deznaționalizarea românilor din Diaspora pornește de la PĂRINȚI
Radu Cosma, director în cadrul Departamentului Românilor de Pretutindeni, susține că deznaționalizarea românilor are loc mai mult în Diaspora decât în comunitățile istorice. Acesta are o experiență de peste 20 de ani în cadrul instituției și spune că totul pleacă de la părinți.
Deznaționalizarea românilor are loc mult mai pronunțat în țările de emigrație recentă, decât în comunitățile istorice, spune Radu Cosma, director în cadrul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni.
În Ucraina, sunt școli publice cu predare în limba română, în Banatul Sârbesc sunt la fel, la fel și-n Ungaria. Nu e situația ideală, dar există, totuși, astfel de școli, spune Radu Cosma, în cadrul unui interviu.
Motivul pentru care tinerii aleg deznaționalizarea sunt chiar părinții lor. Pentru că nu-i mai învață limba română, iar aceasta nici nu se mai învață prin programe guvernamentale.
Multora dintre români li se pare că e de bon-ton, că e foarte bine să se integreze în societățile gazdă și să învețe altă limbă. Învățând altă limbă și trăind într-un bazin lingvistic străin, unde se ajunge? La o persoană care, la 20 de ani, nu e nici italian, dar nici român. Nu e nici francez, nu e nici român. Niciodată italienii nu-l vor accepta ca pe un italian…., a mai spus Cosma.
Un rol important în astfel de situații îl are Biserica. Acestea organizează școli de duminică care sunt finanțate de Departamentul Românilor de Pretutindeni. Ele nu sunt unități de învățământ oficiale. Aici poți învăța, pe lângă noțiunile de gramatică, noțiuni despre datini, obiceiuri, colinde. Biserica reprezintă un factor coagulant important al acestor comunități care trăiesc dincolo de granițele României. „Un copil expus la limba, cultura și civilizația română este un copil câștigat. Ne luptăm pentru fiecare român”, a mai arătat Radu Cosma.
Citește și:
Secretarul de stat Gheorghe Cârciu înființează centre comunitare pentru românii de pretutindeni