Rafinăriile din Rusia lui Putin, luate la țintă de dronele ucrainene. Călcâiul lui Ahile sau doar înțepături de țânțar în pielea elefantului?

Ce poate transmite o analiză formală cost-beneficiu – instrument standard în planificarea militară și strategia corporativă – despre utilitatea campaniei de atac în curs a Ucrainei împotriva sectorului de rafinare a petrolului al Rusiei și a altor obiective militare și de infrastructură critică? La câteva luni de la primul atac, există suficiente date pentru a analiza amploarea reală a pagubelor, notează analistul Sergei Vakulenko, cu o experiență de douăzeci și cinci de ani în industria petrolului și gazelor.

Din anul 2014, amintește Vakulenko, diferite operațiuni militare sunt planificate și executate independent de diferite părți ale armatei ucrainene.

Operațiunile de succes sunt probabil recompensate, presupune analistul, iar responsabilii primesc resurse pentru eforturile viitoare. Această abordare oferă o evoluție rapidă, dar – de asemenea – obligă la alegerea țintelor de atac în funcție de valoarea lor de PR, mai scrie Vakulenko.

MESAJ Klaus Iohannis: „Nu populismul și DEMAGOGIA ne vor salva. Așa cum istoria ne-a arătat, pacea și libertatea nu vin niciodată de la Est”

09:29

VIDEO EXCLUSIV Ce să faci la masa de CRĂCIUN ca să scapi de indigestie. Sfaturile unui specialist în nutriție: ”Organismul nu poate gestiona un asalt de calorii”

09:00

„Petrolul este văzut ca pilonul de bază al economiei ruse, astfel încât elementele industriei petroliere sunt ținte evidente și cu un simbolism aparte. Spre deosebire de câmpurile petroliere, care sunt vaste, cu insule de echipamente dispersate și situate în îndepărtata Siberie, rafinăriile par a fi o țintă mult mai plină de satisfacții (n.red. – pentru armata ucraineană).

Construirea rafinăriilor costă zeci de miliarde de dolari; sunt ținte mari și, prin urmare, greu de ratat. Și există o mulțime de materii inflamabile și explozive, ceea duce la pagube substanțiale dupăun atac. Există, de asemenea, o mulțime de rafinării rusești relativ aproape de teritoriul ucrainean.

Din punctul de vedere al celor care planifică aceste atacuri, ar fi ideal ca Rusia nu doar să piardă volumele de export, ci și să întâmpine dificultăți în furnizarea de combustibil suficient pentru armata și economia sa. Din păcate, asta ar necesita un atac la scară foarte mare, deoarece capacitatea de rafinare a Rusiei este de 2,5 ori mai mare decât consumul său de combustibil.

Această logică nu este nouă. În urmă cu optzeci de ani, planificatorii militari americani și britanici au avut o idee similară: să îngenuncheze Germania și armata ei, țintind rafinăriile de petrol din Germania, Austria și România.

Timp de un an, începând din luna mai a anului 1944, peste 200.000 de tone de bombe au fost aruncate în mai mult de 600 de raiduri, iar aproximativ 2,5 la sută au lovit rafinării. Chiar și după aceste atacuri de amploare, după șocul inițial, producția de combustibil germană s-a stabilizat la aproximativ 40% din nivelul său anterior”, notează Sergei Vakulenko într-o analiză publicată de Carnegie Endowment for International Peace.

„Planificatorii ucraineni au încercat să maximizeze numărul rafinăriilor avariate și raza geografică a atacurilor”

UAV-urile moderne, continuă analistul,  sunt mult mai precise decât bombardierele din cel de-al Doilea Război Mondial, dar sarcina lor utilă este, de asemenea, destul de mică: de la 5 la 50 de kilograme de explozibili, comparativ cu bombele de 500 de kilograme.

În consecință, o încărcătură explozivă mai mică poate doar deteriora, dar nu distruge, o instalație lovită direct de dronă și nu provoacă daune instalațiilor învecinate.

„Acest dezavantaj ar putea fi compensat prin creșterea dimensiunii roiurilor de drone atacatoare și a frecvenței atacurilor, dar nu este clar dacă Ucraina are suficiente resurse pentru a face acest lucru.

• Ceea ce este clar este că planificatorii ucraineni au încercat să maximizeze numărul rafinăriilor avariate și raza geografică a atacurilor, mai degrabă decât cantitatea de daune cauzate fiecărei fabrici afectate. Valoarea de PR a campaniei ar putea juca un rol în această alegere.
• În ceea ce privește costul monetar direct, fiecare atac a costat probabil 1-5 milioane USD per raid și site – un preț relativ mic pentru un atac asupra unei ținte de mai multe miliarde de dolari.
• Așteptările cu privire la beneficiile pentru Ucraina (sau costurile pentru adversarul său) au fost probabil vaste, începând cu una intangibilă, aceea de a demonstra că Ucraina ar putea viza instalații industriale valoroase aflate la mai mult de 1.000 de mile de teritoriul.
• Exista, de asemenea, o așteptare a pagubelor economice directe: costul reparațiilor, veniturile pierdute și daune în cascadă asupra capacității de luptă, economiei și bunăstării populației (n.red. – Rusiei lui Putin) din cauza lipsei de combustibili.

Este imposibil de știut ce cifre au fost prezentate în calculele planificatorilor militari ucraineni. Mulți observatori au presupus că toate costurile impuse Rusiei vor fi destul de mari: cel puțin miliarde și, mai probabil, zeci de miliarde de dolari.

Dar Rusia a redus în mod constant cantitatea de date disponibile publicului despre industria sa petrolieră, făcând analiza rezultatelor atacurilor mai dificilă.

• Companiile petroliere din Rusia nu au publicat prea multe informații despre ce anume a fost lovit și cât de grav.
• Orice estimări se bazează pe rapoarte de presă și postări pe rețelele sociale. Acoperirea inițială a raportat că aproape fiecare rafinărie vizată a suferit unele daune la unele dintre unitățile sale de distilare primară.
• Cu toate acestea, până la sfârșitul lunii mai a anului 2024, Rosstat – agenția de statistică de stat a Rusiei -, a publicat rapoarte săptămânale privind volumele de producție de benzină și motorină și încă publică prețurile de vânzare cu amănuntul la carburanți.
• Alte surse de date disponibile includ volumele de tranzacționare și prețurile la principala bursă de mărfuri din Rusia și datele de export și de expediere colectate de Kpler și alte agenții, pe baza mișcărilor navelor.

Datele arată că prețurile de vânzare cu amănuntul la combustibili din Rusia au fost extrem de stabile. Prețurile cu ridicata interne au prezentat o anumită mișcare, dar această mișcare ar putea fi explicată prin fluctuațiile de pe piețele internaționale și a fost mai puțin drastică decât mișcările prețurilor de pe piețele angro de produse petroliere din SUA.

Producția de motorină și benzină a scăzut de la începutul lunii martie, dar scăderi de o asemenea amplitudine și durată au fost observate anterior și – chiar și la punctul culminant al scăderii – producția a rămas cu mult peste nivelurile istorice din 2018 (excluzând anul 2020, afectat de COVID-19), când producția a fost neobișnuit de scăzută și, prin urmare, nepotrivită pentru comparație). Nici măcar transporturile de export nu au arătat niciun model pronunțat și definitiv care să poată fi atribuit atacurilor ucrainene”, punctează analistul Sergei Vakulenko.

A existat vreun cost pentru Ucraina în afară de costul direct al dronelor folosite în atacuri?

Războiul Rusia-Ucraina poate arăta ca un război total în care fiecare parte încearcă să distrugă tot ce este la îndemâna și mijloacele sale, dar realitatea este mai complexă.

Kremlinul pare să ducă un război compartimentat, lăsând anumite domenii ale vieții și economiei ucrainene relativ neatinse. Kremlinul a atacat elemente ale infrastructurii energetice ucrainene în iarna 2022-2023, cu un succes limitat, dar apoi atacurile au încetat.

„În primăvara anului 2024, Kremlinul a atacat metodic capacitatea de generare a energiei ucrainene, țintind turbine, generatoare și echipamente de control cu ​​atacuri combinate masive care au fost destul de eficiente, vizând atât energia termică, cât și hidroelectrică.

• A fost o lovitură devastatoare asupra unităților de generare a DniproGES, cea mai mare hidrocentrală din Ucraina, iar Kremlinul continuă să distrugă centrale termice ucrainene.
• Repararea centralelor va fi costisitoare și, în unele cazuri, proprietarul DTEK a spus că nu știe exact cum o va face: echipamentul este vechi, din epoca sovietică, și piesele de schimb nu au fost fabricate de zeci de ani, așa că s-ar putea ca întregul sistem de control să fie înlocuit.

Rusia a început, de asemenea, să lovească infrastructura de gaze a Ucrainei, pornind de la locul de injecție al celei mai mari instalații de stocare subterană a gazelor din Ucraina, pe care a oferit-o comercianților europeni de gaze.

Acesta a fost primul atac asupra acestui tip de țintă: până de curând, Rusia se abținuse de la atacuri asupra infrastructurii de gaze, probabil ca o contrapartidă pentru tranzitul nestingherit de gaze către Europa”, mai notează analistul.

„Capacitatea de rafinare a Rusiei este de 5,5 milioane de barili pe zi”

Capacitatea de rafinare a Rusiei este de 5,5 milioane de barili pe zi, în timp ce consumul intern este mai puțin de jumătate din aceasta, continuă Serghei Vakulenko. „Rusia lui Putin produce de două ori mai multă motorină decât are nevoie și este un exportator major de combustibil, în timp ce surplusul de benzină înainte de atacuri era de 20-25 la sută”, mai avertizează acesta.

Recentele atacuri au reușit să elimine aproximativ 15 la sută din producția de benzină, dar aceasta se află încă în intervalul celor din ultimii ani.

„Patruzeci la sută din rafinarea petrolului rusesc nu este la «îndemâna» noilor arme ale Ucrainei. Chiar dacă Ucraina va reuși să închidă complet fiecare rafinărie aflată la îndemâna sa, va exista suficientă capacitate în Urali și Siberia pentru a satisface nevoile Rusiei de motorină și păcură.

În acest scenariu, va exista o penurie de 20-30% de benzină, care ar putea fi acoperită de importurile din Belarusm, aliatul și vecinul Rusiei. Fără aceste importuri, o penurie de această dimensiune ar putea avea un impact asupra consumatorilor privați, dar ar lăsa totuși combustibil mai mult decât suficient pentru industrie, agricultură și forțele armate.

Cel mai recent val de atacuri semnifică o schimbare majoră în războiul modern. Echipamentele de navigație, inclusiv sistemele inerțiale în stare solidă care sunt impermeabile la bruiaj și falsificarea semnalului, sunt acum accesibile și abundente; apariția sistemului de comunicații Starlink a făcut posibilă controlul de la distanță a dronelor de la 1.000 km distanță; iar disponibilitatea imaginilor satelitare permite selectarea țintelor cu o precizie de câțiva metri.

• Aceste tactici de război revoluționare sunt desfășurate împotriva unui adversar tradițional cu forțe tradiționale. Teritoriul Rusiei și dimensiunea industriei sale de rafinare o fac rezistentă: poate fi zguduită, dar este greu de răsturnat.
• Rafinăriile avariate deservesc regiunile înconjurătoare, iar combustibilul de schimb trebuie transportat pe distanțe lungi.

Există două conducte majore de produse care transportă combustibil din Urali și Siberia către Marea Baltică și Marea Neagră, care ameliorează într-o oarecare măsură problema, dar distribuirea combustibilului în jurul Rusiei europene va pune un stres suplimentar asupra căilor ferate deja upraîncărcate ale țării”, precizează Vakulenko. (alte informații punctuale AICI)

Tacticile de intimidare și descurajare ale lui Putin nu vor opri operațiunile militare ucrainene

Tacticile de intimidare și descurajare ale lui Putin nu vor opri operațiunile militare ucrainene, consideră Serghei Vakulenko.

„Sectorul de rafinare al Rusiei, spre deosebire de flota sa de la Marea Neagră, s-a dovedit a fi rezistent la tipul recent de atacuri, mai degrabă decât călcâiul lui Ahile al economiei ruse, ceea ce mulți sperau că va fi.

Acest lucru ar fi fost greu de stabilit înainte de atacuri, dar merită remarcat acum, ca rezultat al analizei atente și lipsite de pasiune a consecințelor.

Această analiză poate lăsa în continuare rafinăriile rusești pe lista țintelor demne de atac, dar ca o decizie calculată, bazată pe fapte și seturi complete de cifre, mai degrabă decât emoții și date alese”, încheie analistul Sergei Vakulenko.

Citește și:

Premierul indian Narendra Modi se va întâlni cu Vladimir Putin, la Moscova. Consilier prezidențial rus: „Pot CONFIRMA că pregătim vizita”

La un an după revolta Wagner, Putin pare mai puternic ca niciodată: „Cei mai mulți ruși țin CAPUL PLECAT, pentru ca regimul să nu se atingă de ei”

Putin pregătește încă o MUTARE controversată: „Un nou pact de cooperare cu Iranul, într-un viitor foarte apropiat”

Uniți în IZOLARE, Putin și Kim Jong Un vor să „fenteze” sancțiunile. „Un risc pentru ordinea mondială, acrobațiile retorice nu justifică acțiunile”

Ce efecte va avea noul pachet de sancțiuni care vizează Rusia lui Putin? „Cu doi ani prea târziu pentru a schimba JOCUL”

Autor

Cristian Lisandru

S-a născut în București, pe data de 18 iulie 1968, și este absolvent al Facultăţii de Jurnalism, specializarea Comunicare. Activitatea jurnalistică – editorialist GÂNDUL.RO, scriind articole ... vezi toate articolele