Raport GRECO: Transparenţa procesului parlamentar, per ansamblu, trebuie îmbunătăţită  în România. Ce spun oficialii Consiliului Europei despre Secţia specială şi Legile Justiţiei

Grupul de state împotriva corupției (GRECO) a publicat, miercuri, al Treilea Raport Interimar de Conformitate privind România în cadrul rundei a patra de evaluare „Prevenirea corupţiei cu privire la membrii Parlamentului, judecători şi procurori”. Organismul face trimitere la recomandările formulate anterior şi la gradul de conformare a responsabililor.

Al treilea Raport Interimar de Conformitate din cadrul rundei a patra de evaluare privind România, care include Raportul de follow-up la Raportul ad-hoc privind România, a fost adoptat de GRECO la cea de-a 92-a Reuniune Plenară, organizată în perioada 28 noiembrie – 2 decembrie 2022 și publicat miercuri.

Oficialii GRECO au transmis 13 recomandări în urma evaluărilor realizate. „Acest al Treilea Raport Interimar de Conformitate care include Raportul de follow-up la Raportul ad-hoc (Regula 34) privind România evaluează măsurile luate de autorităţile din România în vederea implementării recomandărilor formulate în Raportul de evaluare a acestei ţări aferent rundei a patra de evaluare cu tema „Prevenirea corupţiei cu privire la membrii Parlamentului, judecători şi procurori” şi în Raportul ad-hoc (Regula 34) care evaluează aspecte strâns legate de obiectul Raportului de evaluare aferent rundei a patra”, a transmis, miercuri, GRECO, relatează news.ro.

Grupul de state împotriva corupției (GRECO) al Consiliului Europei este mecanismul de monitorizare anticorupție cel mai integrator care există la nivel european, la acesta participând toate statele membre UE. GRECO a avut un rol important în instituirea unor standarde europene minime pentru un cadru juridic și instituțional de combatere a corupției.

GRECO a fost creat în 1999 de Consiliul Europei, pentru „îmbunătățirea capacității membrilor săi de a lupta împotriva corupției, veghind la punerea în practică a angajamentelor pe care și le-au luat în acest domeniu, prin intermediul unui proces dinamic de evaluare și presiune reciproce” și, în prezenr, are acum 49 de membri (48 de state europene și Statele Unite ale Americii).

Ministerul Justiției: „România a realizat un progres semnificativ în anul 2022”

Ministerul Justiției a transmis că Raportul Grupului de State împotriva Corupției (GRECO) publicat miercuri subliniază că, în anul 2022, în ceea priveşte implementarea recomandărilor făcute, România a realizat un progres semnificativ față de anul 2021. „Per total, 10/18 recomandări cu privire la prevenirea corupției membrilor Parlamentului, procurorilor și judecătorilor au fost apreciate ca implementate satisfăcător sau tratate de o manieră satisfăcătoare”, potrivit MJ.

Concluzia generală cu privire la România a fost aceea că actualul nivel de conformitate al României nu mai este „global nesatisfăcător”, așa cum era în anul 2021, deoarece România a implementat satisfăcător sau a tratat într-o manieră satisfăcătoare 7 din 13 recomandări cuprinse în raportul de evaluare aferent rundei a patra și 3 din 5 recomandări din Raportul follow-up la Raportul ad-hoc (Regula 34).

„GRECO punctează faptul că adoptarea de către Senat, la data de 17 octombrie 2022, a noii Legi privind statutul judecătorilor şi procurorilor, a noii Legi privind organizarea judiciară şi a noii Legi privind Consiliul Superior al Magistraturii şi promulgarea lor la data de 15 noiembrie 2022, de către Preşedintele României, reprezintă paşi înainte importanţi, care trebuie să fie urmaţi de un număr de măsuri de implementare. GRECO a remarcat că au fost depuse eforturi pentru creşterea rolului Consiliului Superior al Magistraturii şi Inspecţiei Judiciare ca răspuns la riscurile de integritate a judecătorilor şi procurorilor prin, inter alia, formare şi acces la informaţii. Eforturi au fost, de asemenea, dedicate stabilirii noii legislaţii pentru judecători şi procurori pentru a le asigura independenţa”, arată MJ.

Un exemplu pe care îl dau oficialii de la MJ este Recomandarea xiii – procedura de numire şi revocare a procurorilor în/din funcţii de conducere, cu excepţia procurorului general, apreciată în anul 2021 ca neimplementată, în decembrie 2022 a fost calificată ca parţial implementată, GRECO recunoscând faptul că procedura de numire a fost făcută mai transparentă şi au fost stabilite criterii pentru numirea şi revocarea procurorilor în/din funcţiile cele mai înalte din parchet.

Următorul raport referitor la măsurile luate de România pentru implementarea recomandărilor rămase în lucru va fi transmis GRECO până la data de 31 decembrie 2023.

Ce trebuie îmbunătățit

Mai concret, GRECO a formulat treisprezece recomandări privind România în Raportul de Evaluare şi cinci recomandări în Raportul ad-hoc (Regula 34).

„În cel de-Doilea Raport Interimar de Conformitate incluzând Follow-up la Raportul ad-hoc (Regula 34), GRECO a concluzionat că recomandările v, vii, x, xii, precum şi recomandarea iv din Raportul adoptat conform Regulii 34 au fost implementate satisfăcător sau tratate într-o manieră satisfăcătoare”, mai precizează Raportul.

Stadiul celorlalte recomandări este detaliat:

• Recomandarea i.

GRECO a recomandat îmbunătăţirea transparenţei procesului legislativ (i) prin dezvoltarea în continuare a regulilor privind dezbaterile, consultările şi audierile publice, incluzând criterii pentru un număr limitat de circumstanţe în care să fie ţinute şedinţe secrete şi asigurarea implementării acestora în practică; (ii) prin evaluarea practicii existente şi revizuirea în consecinţă a regulilor pentru a asigura publicitatea în timp util a proiectelor legislative, amendamentelor la aceste proiecte, precum şi a agendelor şi rezultatelor şedinţelor comisiilor, şi pentru a asigura termene adecvate pentru depunerea amendamentelor şi (iii) prin luarea măsurilor corespunzătoare pentru ca procedura de urgenţă să fie aplicată cu titlu de excepţie într-un număr limitat de circumstanţe.

GRECO conchide că recomandarea i a fost parţial implementată.

• Recomandarea ii

GRECO a recomandat i) dezvoltarea unui cod de conduită pentru membrii Parlamentului şi ii) asigurarea existenţei unui mecanism de respectare a acestuia atunci când este necesar – GRECO conchide că recomandarea ii a fost tratată într-o manieră satisfăcătoare.

• Recomandarea iii.

GRECO a recomandat adoptarea de măsuri pentru i) a clarifica implicaţiile pentru membrii Parlamentului ale prevederilor existente în materia conflictelor de interese indiferent dacă un astfel de conflict poate fi pus în lumină şi de către declaraţiile de avere şi de interese şi ii) a extinde definiţia dincolo de interesele financiare personale şi iii) a introduce o cerinţă de dezvăluire ad-hoc atunci când un conflict între anumite interese private ale unui membru al Parlamentului poate apărea în raport cu o chestiune aflată în lucru în procedurile parlamentare – în plen sau în comisii – sau în altă activitate legată de mandatul acestuia.

GRECO conchide că recomandarea iii rămâne neimplementată.

• Recomandarea iv.

GRECO a recomandat stabilirea unui set robust de restricţii cu privire la cadouri, ospitalitate, favoruri şi alte beneficii pentru parlamentari şi asigurarea că un astfel de sistem este înţeles şi aplicat în mod corespunzător.

GRECO reţine că nu au existat evoluţii noi cu privire la această recomandare şi conchide că recomandarea iv rămâne neimplementată.

• Recomandarea vi.

GRECO a recomandat introducerea de reguli privind modul în care membrii Parlamentului să interacţioneze cu lobby-işti şi alţi terţi care urmăresc să influenţeze procesul legislativ.

GRECO conchide că recomandarea vi rămâne neimplementată.

• Recomandarea viii.

GRECO a recomandat analizarea şi îmbunătăţirea sistemului de imunităţi al parlamentarilor în exerciţiu, inclusiv al acelora care sunt şi actuali sau foşti membri ai Guvernului, inclusiv prin reglementarea unor criterii clare şi obiective privind deciziile de ridicare a imunităţii şi prin renunţarea la necesitatea ca organele de urmărire penală să înainteze întregul dosar.

GRECO conchide că recomandarea viii a fost tratată într-o manieră satisfăcătoare.

• Recomandarea ix.

GRECO a recomandat ca autoritatea parlamentară să înfiinţeze pentru membrii săi i) un sistem de consiliere prin care parlamentarii să poată solicita sfaturi în materie de integritate şi ii) să ofere formare specializată şi regulată cu privire la implicaţiile normelor existente şi a celor care vor fi adoptate în materia prezervării integrităţii parlamentarilor, inclusiv viitorul Cod de conduită

GRECO conchide că recomandarea ix rămâne neimplementată.

Perevenirea corupţiei cu privire la judecători şi procurori

• Recomandarea xi.

GRECO a recomandat ca sistemul de justiţie să răspundă mai bine riscurilor de integritate ale judecătorilor şi procurorilor, în special prin i) abordarea de către Consiliul Superior al Magistraturii şi Inspecţia Judiciară a unui rol mai activ în materie 8 de analiză, informare şi îndrumare şi ii) consolidarea rolului şi eficienţei titularilor funcţiilor de conducere din fruntea instanţelor şi parchetelor, fără a fi afectată independenţa judecătorilor şi procurorilor

GRECO conchid că recomandarea xi a fost tratată într-o manieră satisfăcătoare.

Prevenirea corupţiei cu privire la procurori în mod specific

• Recomandarea xiii.

GRECO a recomandat ca procedura pentru numirea în şi revocarea din funcţiile cele mai înalte din parchet, cu excepţia Procurorului General, prevăzută de art. 54 din Legea nr. 303/2004, să includă un proces care să fie atât transparent cât şi bazat pe criterii obiective, iar Consiliului Superior al Magistraturii să i se dea un rol mai important în această procedură.

GRECO au tras concluzia că recomandarea xiii a fost implementată parţial.

Recomandările formulate în Raportul Ad-hoc adoptat conform Regulii 34 din iunie 2019 Regula 34

• Recomandarea i.

GRECO a recomandat i) să se analizeze corespunzător impactul modificărilor asupra viitoarei structuri de personal a instanţelor şi parchetelor pentru a fi adoptate măsurile tranzitorii necesare şi ii) regulamentul de aplicare ce urmează a fi adoptat de CSM cu privire la promovarea judecătorilor şi procurorilor să reglementeze criterii adecvate, obiective şi clare, care să aibă în vedere calificările şi meritele reale ale acestora.

GRECO conchide că recomandarea i formulată conform Regulii 34 a fost tratată într-o manieră satisfăcătoare.

• Regula 34 Recomandarea ii.

GRECO a recomandat să fie abandonată crearea noii secţii speciale pentru investigarea infracţiunilor din justiţie.

GRECO conchide că recomandarea ii formulată conform Regulii 34 a fost implementată satisfăcător.

• Regula 34 Recomandarea iii.

GRECO a recomandat i) să se asigure că independenţa parchetului este – în cea mai mare măsură posibilă – garantată prin lege, şi ii) să se evalueze impactul modificărilor propuse asupra viitoarei independenţe operaţionale a procurorilor, astfel încât, dacă este necesar, să fie adoptate garanţii suplimentare pentru a proteja împotriva intervenţiilor.

GRECO conchide că recomandarea iii formulată conform Regulii 34 a fost parţial implementată.

• Regula 34 Recomandarea v.

GRECO a recomandat să se analizeze diferitele modificări care afectează drepturile şi obligaţiile, precum şi răpunderea judecătorilor şi procurorilor pentru erori judiciare astfel încât să se asigure predictibilitatea şi claritatea suficiente a regulilor în materie, şi pentru a evita ca acestea să devină o ameninţare la adresa independenţei sistemului judiciar.

GRECO conchide că recomandarea v formulată conform Regulii 34 a fost parţial implementată.

„Având în vedere cele de mai sus, GRECO conchide că România a implementat satisfăcător sau a tratat în mod satisfăcător şapte din cele treisprezece recomandări cuprinse în Raportul de evaluare aferent Rundei a patra şi trei din cele cinci recomandări din Raportul de Follow-up la Raportul Ad-hoc”, se arată în concluziile raportului.

„Cu privire la membrii Parlamentului, o uşoară îmbunătăţire a fost constatată prin introducerea unui cod de conduită pentru membrii Parlamentului împreună cu un sistem pentru aplicarea lui şi au fost depuse eforturi pentru abordarea problematicii ridicării imunităţii membrilor Parlamentului. Cu toate acestea, transparenţa procesului parlamentar, per ansamblu, trebuie îmbunătăţită în continuare şi utilizarea procedurilor de urgenţă ar trebui redusă. Suplimentar, trebuie făcut mai mult pentru abordarea conflictelor de interese şi introducerea regulilor privind interacţiunea membrilor Parlamentului cu lobbyiştii. În cele din urmă, trebuie implementat un sistem de consiliere independentă pentru ca membrii Parlamentului să solicite consiliere în materie de integritate”, a mai transmis GRECO.

Potrivit organismului, cu privire la judecători şi procurori, ”o problemă principală care a fost tratată o reprezintă desfiinţarea secţiei speciale pentru investigarea infracţiunilor din sistemul judiciar, cu privire la care GRECO s-a opus puternic la înfiinţare”.

„Au fost depuse eforturi pentru creşterea rolului Consiliului Superior al Magistraturii şi Inspecţiei Judiciare ca răspuns la riscurile de integritate a judecătorilor şi procurorilor prin, inter alia, formare şi acces la informaţii. Eforturi au fost, de asemenea, dedicate stabilirii noii legislaţii pentru judecători şi procurori pentru a le asigura independenţa. Adoptarea de către Senat, la data de 17 octombrie 2022, a noii Legi privind statutul judecătorilor şi procurorilor, a noii Legi privind organizarea judiciară şi a noii Legi privind Consiliul Superior al Magistraturii şi promulgarea lor la data de 15 noiembrie 2022, de către Preşedintele României, reprezintă paşi înainte importanţi, care trebuie să fie urmaţi de un număr de măsuri de implementare”, se arată în raport.