VIDEO | Raportul „Educația privind schimbările climatice și mediul în școli sustenabile”, lansat marți de Administrația Prezidențială. Ce își propune Klaus Iohannis – DOCUMENT

Administrația Prezidențială a lansat, marți, în dezbatere publică, Raportul „Educația privind schimbările climatice și mediul în școli sustenabile”, elaborat de Grupul de lucru pe tema educației cu privire la schimbări climatice și mediu înființat la nivelul instituției. Președintele a susținut o alocuțiune cu această ocazie, în care a încurajat tineri să nu își piardă entuziasmul pentru studierea schimbărilor climatice, o temă prioritară a mandatului său.

Raportul Educația privind schimbările climatice și mediul în școli sustenabile, care a fost lansat marți, 11 ianuarie 2022, de la ora 11:00, la Palatul Cotroceni, în dezbatere publică, sintetizează teme legate de infrastructură, formarea cadrelor didactice, aria curriculară, materialele didactice, instrumentele digitale pentru educația privind clima, activitățile educative în natură, teme care au fost abordate la nivelul Grupului de lucru, reunit în mod constant pe parcursul anului 2021. Evenimentul este transmis în direct de Palatul Cotroceni, acolo unde este și echipa GÂNDUL GREEN.

„Educația, protecția mediului și combaterea schimărilor climatice reprezintă teme prioritare pentru mandatul meu de președinte”

Evenimentul a debutat cu intonarea imnului național, după care a fost prezentat videoclipul de promovare a acestui demers. La eveniment au participat și premierul Nicolae Ciucă, dar și miniștrii Educației și Mediului.

Principalele declarații ale președintelui Klaus Iohannis:

„Mă bucur să văd cât de dornici sunt copiii pe care i-am ascultat să avem în sfârșit și în sistemul românesc de învățământ cursuri dedicate schimbărilor climatice și mediului.

Îi felicit pentru implicare și îi îndemn să nu își piardă entuziasmul.

Educația, protecția mediului și combaterea schimărilor climatice reprezintă teme prioritare pentru mandatul meu de președinte.

Sunt domenii esențiale asupra cărora decidenții politici încă se apleacă prea puțin. Și tocmai de aceea am organizat la nivelul Administrației Prezidențiale grupuri, grupuri de reflecție, care să producă o serie de propuneri contrete.

Un astfel de demers a fost cel finalizat prin elaborarea proiectului România educată, care, prin sumele-record obținute prin Planul Național de Redresare și Reziliență, capătă, în sfârșit, și alocare financiară pentru a fi pus în practică.

În continuarea proiectului România Educată, am decis ca, pe parcursul anului 2021, la nivelul Administrației Prezidențiale să funcționeze și un grup de lucru pe tema educației privind schimbările climatice și mediul.

Prezentăm astăzi rezultatele discuțiilor din cadrul acestui grup, sub forma unui raport pe care îl supunem dezbaterii publice.

Educația este unul dintre pilonii îmbunătățirii răspunsului la schimbările climatice, întrucât educația determină modificarea comportamentului uman, în sensul unei mai mari responsabilități pentru protejarea naturii și a viitorului întregii societăți.

Raportul lansat astăzi semnalează o serie de probleme, dar prezintă și soluții, atât pentru a lărgi accesul la educația privind protecția mediului și combaterea efectelor schimbărilor climatice, cât și pentru fundamentarea unei infrastructuri școlare verzi. Ceea ce ne dorim însă, mai mult decât orice, este să deschidem drumul spre o schimbare de mentalitate.

Mulțumesc membrilor grupului de lucru pentru dedicarea lor și mulțumesc, totodată, tuturor celor care, în săptămânile următoare, se vor implica într-un mod constructiv în cadrul dezbaterii publice. Am convingerea că, la nivelul societății, există și alți actori care pot contribui la punerea în practică în cea mai bună formă a propunerilor noastre.

Cu toții ne dorim un mediu curat, fără deșeuri la tot pasul.

Cu toții ne dorim să nu ne fie pusă în pericol sănătatea și să fim feriți de efectele devastatoare ale fenomenelor meteo extreme.

Putem reuși asta prin politici publice adecvate, prin instituții care funcționează și care aplică legea, dar, mai ales, prin acțiunile individuale ale fiecăruia dintre noi.

De aceea, protejarea mediului și combaterea schimbărilor climatice nu se pot realiza fără un parteneriat între instituții și cetățeni. Acest parteneriat dă rezultate dacă se bazează pe combaterea fake news-urilor și pe orientarea asupra unei corecte informări cu privire la problemele de mediu și la cele privind schimbările climatice.

În educația privind schimbările climatice și mediul la nivel preuniversitar, este esențial să ne centrăm pe beneficiarul primar al actului educațional – evident, elevul. Modelul propus de raportul lansat astăzi vine în întâmpinarea elevului cu un set de instrumente atractive digitale, aplicații, manuale interactive, pentru că ne adresăm unor generații formate din  veritabili digitali nativi.

În același timp, trebuie să le creăm elevilor oportunitatea să învețe despre natură în natură, să înțeleagă ce înseamnă sustenabilitate în școli sustenabile și să conștientizeze importanța protecției mediului prin activități practice, aplicate, menite să protejeze mediul înconjurător.

Școlile în care învață elevii noștri trebuie să devină ele însele exemple de bune practici în materie de sustenabilitate, pentru a inspira elevii să adopte un comportament adecvat de protejare a mediului.

Beneficiile unei infrastructuri educaționale verzi sunt incontestabile, dovedite științific, de la crearea unui mediu mult mai adecvat dezvoltării copiilor, până la creșterea calității învățării și a performanței școlare.

Educația privind schimbările climatice și mediul nu poate fi un efort solitar. Succesul unei astfel de inițiative depinde de implicarea unui număr cât mai mare de actori diferiți: instituții centrale, autorități locale, profesori, ONG-uri, părinți, comunități, companii, mass-media etc.

Prin urmare, îi îndemn pe toți acești actori să participe activ la implementarea măsurilor care cresc accesul la educația privind schimbările climatice și mediul. Inițiativele bune trebuie extinse la nivel național, astfel încât toți elevii să beneficieze de acest tip de educație, indiferent de mediul din care provin sau de școala unde învață.

Am deplină încredere că Guvernul va aborda cu toată deschiderea și responsabilitatea realizarea acestui obiectiv național prioritar, în strâns parteneriat cu mediul asociativ, cu cel privat, dar și cu reprezentanții tinerilor, care ne-au demonstrat în ultimii ani că sunt în prima linie a luptei împotriva schimbărilor climatice.

Îmi doresc în etapa următoare să amplificăm și la nivel internațional cooperarea în materie de educație privind aceste teme.

Sunt convins că România va găsi mulți parteneri, pentru că niciun stat nu este ocolit de efectele degradării mediului și ale schimbărilor climatice, iar educația este un instrument important în contracararea acestora.

Vă invit, așadar, să lucrăm împreună pentru o Românie educată, sănătoasă și sustenabilă.”

„Schimbările climatice constituie provocări majore, care vor marca generațiile viitoare”

După discursul președintelui, Alexandra Maria Boșce, consilier de stat, Departamentul Climă și sustenabilitate al Administrației Prezidențiale, a prezentat un rezumat al raportului.

Ulterior,  premierul Nicolae Ciucă a transmis angajamentul ferm al Guvernului României de a mobiliza resursele pentru ca măsurile să fie implementate în beneficiul cetățenilor, la termenele stabilite:

„Lansarea raportului ”Educația privind schimbările climatice și mediul în școli sustenabile” este rezultatul muncii asidue a Administrației Prezidențiale în colaborare cu grupul de lucru, demers ce răspunde priorităților europene, angajamentelor asumate de România și preocupărilor cetățenilor.

Europenii, în special tinerii, sunt foarte îngrijorați de schimbările climatice: 93% dintre cetățenii europeni consideră schimbările climatice o problemă gravă, iar 96 % s-au implicat în cel puțin o acțiune pentru combaterea acestui fenomen.

Și noi, în România, resimțim efectele schimbărilor climatice. Seceta, ploile torențiale, inundațiile, fenomenele meteorologice extreme și codurile roșii de căldură au devenit tot mai frecvente în ultimii ani. Rapoartele Administrației Naționale de Meteorologie arată clar – încălzirea climei a generat cea mai călduroasă perioadă de zece ani din istoria măsurătorilor meteo.

Două treimi dintre români văd schimbările climatice ca fiind o problemă foarte gravă,  iar noi trebuie să găsim soluții.

Pactul climatic european este un important mecanism pentru promovarea educației în domeniul schimbărilor climatice și pentru creșterea gradului de conștientizare cu privire la acest subiect. Pentru România, reprezintă o bază a măsurilor pe care le vom lua și un model de urmat, care trebuie să aibă în vedere schimbări profunde, în plan economic și social.

Guvernul României și-a asumat implementarea unor astfel de instrumente, cuprinse în Programul de Guvernare. Măsurile vizează eficiența energetică privind atât producția, cât și consumul de energie,  producerea de energie din surse regenerabile, reducerea emisiilor din transporturi, utilizarea tehnologiilor performante în industrie, gestionarea eficientă a terenurilor cultivate din agricultură și reciclarea deșeurilor. De asemenea, asigurarea absorbției de CO2 poate fi reglată și prin gestionarea durabilă a pădurilor și prin împădurirea de noi suprafețe.

Pentru toate aceste proiecte, România are la dispoziție aproximativ 12 miliarde de euro, respectiv 41% din finanțarea de care va beneficia România prin acest Plan. Obiectivele vor fi atinse prin proiecte ce asigură tranziția la energia verde, tranziția energetică și decarbonizarea. În termeni concreți, înseamnă un mediu mai curat și o viață mai sănătoasă pentru cetățeni.

Pentru că de acțiunile noastre de astăzi depinde viitorul tinerei generații, deja extrem de interesată de protejarea mediului și de efectele schimbărilor climatice, unul dintre pilonii pe care ne construim soluțiile este educația în spiritul protejării naturii și resurselor naturale.

Componentă a politicilor educaționale, raportul lansat astăzi promovează respectul pentru mediu în cadrul valorilor ce stau la baza sistemului de educație. Un câștig important al acestui document este corelarea obiectivelor de învățare cu politicile publice și cu obiectivele majore ale sistemului de educație care includ, printre altele, educația pentru mediu, sustenabilitatea și clima.

Încurajator pentru atingerea obiectivului nostru este interesul manifestat de tineri pentru nevoia de educație pe tema schimbărilor climatice. Studiul realizat anul trecut de SNSPA confirmă că tinerii români susțin introducerea de astfel de cursuri la toate nivelurile de învățare.

Pentru că Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) reprezintă nu doar cel mai important proiect național de redresare post-pandemie, dar și în domeniul protecției mediului, aș dori să punctez câteva măsuri concrete: susținerea și dezvoltarea unei rețele a Școlilor Verzi, achiziționarea de microbuze electrice și renovarea într-o pondere semnificativă a clădirilor școlare existente, în sensul creșterii eficienței energetice a acestora.

Am convingerea că o strategie națională bazată pe educație trebuie să se adreseze, în primul rând, comunităților vulnerabile care au mai puțin acces la tehnologie, mai puțină putere de negociere, mai puține fonduri pentru a-și adapta structurile economice și sociale la efectele schimbărilor climatice.

Mă bucur să constat că raportul prezentat astăzi vine cu măsuri concrete, realizabile și cuantificabile. Fie că vorbim despre modificări de ordin curricular, de îmbunătățirea infrastructurii școlare și crearea de instrumente noi, sau de formarea și stimularea resursei umane, toate măsurile propuse au o justificare solidă și un scop bine definit.

Guvernul României își asumă ca angajament ferm mobilizarea resurselor pentru ca aceste măsuri să fie implementate în beneficiul cetățenilor, la termenele stabilite.

Contribuția la acest document adusă de Administrația Prezidențială, Ministerul Educației, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, instituții de învățământ,  elevi, profesori, părinți, organizații guvernamentale cu bogată experiență, reprezintă garanția aplicării cu succes a proiectelor educaționale despre mediu și schimbări climatice.

Chiar dacă încă mai avem de parcurs procesul de consultare publică, o etapă foarte importantă și care va genera cu siguranță idei noi, forma Raportului prezentată astăzi ne permite să începem pregătirea încă de pe acum. Știm cu toții că ceea ce ne propunem – și anume schimbarea de comportamente și mentalități în rândul unei întregi generații – reprezintă un proces de durată. Iar în contextul stării globale de urgență climatică în care ne aflăm astăzi, este evident că timpul nu ne este cel mai bun aliat. Așadar, trebuie să acționăm rapid și eficient.

În numele Guvernului României, doresc să transmit felicitări grupului de lucru și Administrației Prezidențiale pentru acest proiect și reafirm determinarea Guvernului de a se implica activ în implementarea proiectelor care să contribuie la un mediu mai curat și o viață mai sănătoasă pentru cetățeni.”

„Schimbările climatice și degradarea mediului sunt probleme cu care ne confruntăm la nivel național și internațional. Schimbările climatice constituie provocări majore, care vor marca generațiile viitoare. Abordarea acestora trebuie să aibă în vedere schimbări radicale atât la nivel economic, cât și la nivel social. Educația este unul din pilonii îmbunătățirii răspunsului la schimbările climatice, prin schimbarea comportamentului uman, în vederea protejării naturii și a resurselor. Este recunoscut faptul că educația pentru climă joacă un rol fundamental în adaptarea comportamentală și mentală a societății la schimbările climatice”, se arată în documentul lansat în dezbatere, care se întinde pe 140 de pagini.

DOCUMENT: EDUCAȚIA PRIVIND SCHIMBĂRILE CLIMATICE ȘI MEDIUL ÎN ȘCOLI SUSTENABILE

   Educația privind schimbările climatice și mediul în școli sustenabile by Gandul.info on Scribd

Obiectivele grupului de lucru

„Este foarte important ca noi să învățăm să trăim în armonie cu natura! Eu spun DA educației pentru sănătatea Pământului!”, spune Iarina, în vârstă de 14 ani, într-un videoclip de promovare, publicat pe contul de Facebook al președintelui înaintea lansării raportului.

Potrivit Administrației Prezidențiale, documentul vizează învățământul preuniversitar și lărgirea accesului la educația privind schimbările climatice și mediul și include o serie de propuneri și de măsuri concrete. „Odată implementate, toate acestea vor crește expunerea elevilor la informații referitoare la factorii care duc la degradarea mediului și accelerează schimbările climatice. În același timp, s-a avut în vedere și componenta practică, asigurând astfel elevilor și contextul pentru a se implica, pe parcursul școlarizării, în activități aplicate de protecție a mediului înconjurător”, conform unui comunicat, de luni, al Palatului Cotroceni.

Acesta a fost publicat după ce, luni, 10 ianuarie, președintele României a promulgat legea care pune bazele unei strategii privind educația pentru mediu și încurajează formarea de competențe de mediu în rândul elevilor, prin includerea acestora în domeniile de competențe ale curriculumului național pentru învățământul primar și gimnazial.

Raportul Educația privind schimbările climatice și mediul în școli sustenabile reprezintă un prim pas pentru a dezvolta concret această strategie, arată Administrația Prezidențială, care subliniază că președintele a promovat constant educația, protecția mediului și combaterea schimbărilor climatice ca teme prioritare ale mandatelor sale. „Pentru a genera politici publice și soluții concrete în aceste domenii, Președintele Klaus Iohannis a decis organizarea, la nivelul Administrației Prezidențiale, a unor formate diverse de lucru, unele mai ample, desfășurate pe parcursul mai multor ani, precum cele care s-au finalizat cu Proiectul România Educată, altele pe subiecte punctuale, precum grupul de lucru pe tema „Combaterea schimbărilor climatice: o abordare integrată”, înființat la începutul anului 2022”, precizează Palatul Cotroceni.

Grupul de lucru pe tema educației cu privire la schimbări climatice și mediu funcționează din anul 2021 și reunește reprezentanți ai Administrației Prezidențiale, ai Ministerului Educației, ai Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, ai instituțiilor de învățământ, ai elevilor, ai profesorilor și ai părinților, precum și ai unor ONG-uri cu experiență relevantă.

„Obiectivul principal al acestui grup de lucru este să contribuie la îmbunătățirea calității educației privind schimbările climatice și mediul, prin dezvoltarea unui program de educație pentru climă la nivel național. Tocmai de aceea, unul dintre criteriile principale avute în vedere pentru selectarea membrilor grupului l-a constituit experiența anterioară în elaborarea și implementarea unor proiecte educaționale în materie de schimbări climatice și mediu”, a transmis Administrația Prezidențială.