Ion Rădoi, fostul lider sindical de la Metrorex, a scăpat de măsura controlului judiciar, inclusiv de interdicția de a ieși din țară și de a conduce sindicatul de la metrou, la mai bine de un an de când a fost acuzat de șantaj și folosirea influenței pentru obținerea de foloase. După ce judecătorii Tribunalului București au decis că Ion Rădoi trebuie să fie în continuare judecat sub control judiciar, magistrații Curții de Apel nu doar că au răsturnat decizia, dar au concluzionat – potrivit motivării deciziei, obținută de Gândul – că faptele de care este acuzat Ion Rădoi de către procurorii DNA nu întrunesc condițiile de existență a infracțiunilor. Avocatul lui Ion Rădoi a declarat, în exclusivitate pentru Gândul, că a cerut restituirea dosarului la DNA.
Ion Rădoi și iubita sa, Elena-Claudia Minea, erau sub control judiciar din iulie 2021, când procurorii DNA i-au pus sub acuzare în dosarul privind închirierea spațiilor comerciale de la metrou de către societatea Sindomet Servcom SRL, deținută de Unitatea- Sindicatul Liber de la Metrou (USLM) și, potrivit anchetatorilor, controlată de Rădoi.
Cercetările au fost finalizate în aprilie 2022, când Ion Rădoi și Elena-Claudia Minea au fost trimiși în judecată, la Tribunalul București. De atunci, dosarul este în procedură de camera preliminară și, de fiecare dată la verificarea măsurilor preventive, judecătorii au decis menținerea măsurii controlului judiciar. Inclusiv la ultima verificare a măsurii preventive, Tribunalul București a decis, în 3 august, menținerea controlului judiciar.
Ion Rădoi și Elena-Claudia Minea, care ceruseră ridicarea controlului judiciar, au contestat decizia la Curtea de Apel București, care, pe 12 august, nu doar că a răsturnat hotărârea dată de Tribunal, dar a concluzionat că faptele de care sunt acuzați nu întrunesc condițiile de existență a infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată de DNA. Astfel, Ion Rădoi și Elena-Claudia Minea nu mai au obligațiile și interdicțiile stabilite prin măsura controlului judiciar.
Judecătorii care au luat această decizie – Alina Nadia Guluțanu și Daniela Panioglu – sunt cei care l-au condamnat, în aprilie 2022, pe fostul primar Sorin Oprescu la 10 ani și 6 luni de închisoare și, în iulie, pe fostul șef al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate Lucian Duță la 6 ani de închisoare, pentru luare de mită.
Motivarea deciziei Curții de Apel București a fost dată abia acum și a intrat în posesia Gândul, astfel că publicăm cele mai importante pasaje din document.
Cei doi judecători au arătat în motivare că Tribunalul București, ”după ce a copiat și a redat, fără sinteză proprie, din conținutul rechizitoriului, încadrarea în drept a faptelor penale și probele, a arătat, în sinteza Completului de judecători de cameră preliminară, că există probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpații (Ion Rădoi și Elena-Claudia Minea – n.red.) au comis faptele penale reținute în sarcina acestora și că nu au intervenit elemente de noutate care să justifice revocarea măsurii preventive a controlului judiciar luată față de ambii inculpați“.
Curtea de Apel București, prin completul de judecători de cameră preliminară, a apreciat că sunt fondate contestațiile formulate de Ion Rădoi și Claudia Minea la decizia de prelungire a controlului judiciar care era instituit de un an și o lună asupra lor.
Mai mult, în motivarea pe care Gândul a obținut-o, judecătorii au arătat că “fondul nu a analizat, în mod efectiv, măsura de prevenție față de inculpați”.
”Astfel, judecătorul de Cameră preliminară de la fond a oferit o serie de argumente de natură teoretică, fără să realizeze o analiză riguroasă a cerințelor măsurii preventive și fără să prezinte argumente credibile”, au concluzionat ăn motivare cei doi judecători de la Curtea de Apel București.
Mai departe, analizând chiar și prin prisma unei măsuri preventive, instanța a constatat că “există o îndoială rezonabilă cu privire la caracterul fraudulos al scopului infracțiunii de folosirea influenței sau autorității”, cu referire la inculpatul Ion Rădoi în forma autoratului și în forma complicității la Elena-Claudia Minea.
“Același dubiu există cu privire la infracțiunea de șantaj, în condițiile în care părțile nu au luat legătura niciodată (…)“, se mai arată în motivare.
Drept urmare, completul de judecată de la Curtea de Apel București a admis contestațiile celor doi inculpați cărora Tribunalul, în cameră preliminară, le menținuse controlul judiciar.
Mihai Drăgan, avocatul lui Ion Rădoi, a declarat, în exclusivitate pentru Gândul, că după hotărârea și argumentația de la Curtea de Apel București, a cerut restituirea dosarului la DNA, o decizie urmând să fie luată la termenul din octombrie.
”În continuare, vom lupta pentru a demonstra că acest dosar are o puternică încărcătură ce nu ține de actul de justiție, iar asta se va vedea, sper, la final. Drept urmare, am și solicitat judecătorilor de cameră preliminară restituirea dosarului la DNA, acesta neîndeplinind condițiile de legalitate pentru începerea judecății. Vom vedea ce va decide la termenul din octombrie instanța de judecată”, a spus Mihai Drăgan.
Avocatul a adăugat că, pentru prima dată, Ion Rădoi a acceptat să dea declarații, în condițiile în care refuzase să facă asta în fața procurorilor DNA, în timpul anchetei.
”În fața completului de cameră preliminară, spre surpriza multora, Ion Rădoi a acceptat să dea declarație, deși în fața anchetatorilor nu a vrut să facă acest lucru, întrucât nu a avut încredere în imparțialitatea lor”, a mai spus Mihai Drăgan.
Avocatul a explicat de ce instanța a considerat că există îndoieli cu privire la acuzațiile de folosire a influenței și de șantaj asupra lui Cătălin Drulă, ministru al Transporturilor la momentul punerii sub acuzare a lui Ion Rădoi, și asupra lui Ștefan Paraschiv, atunci directorul Metrorex.
“Mă bucură această motivare pentru că, iată, Curtea de Apel București, prin acest complet, a făcut o analiză din perspectiva legalității și temeiniciei acuzațiilor formulate de DNA împotriva liderului sindical Ion Rădoi, fapt posibil întrucât în această etapă, respectiv camera preliminară, se analizează printre altele legalitatea administrării probelor și claritatea acuzațiilor. În urma acestei analize, judecătorii au ajuns la concluzia că faptele, așa cum sunt descrise de procurorii DNA, nu întrunesc condițiile de existență a infracțiunilor reținute în sarcina domnului Rădoi.
Cu alte cuvinte, în ceea ce privește infracțiunea de folosire a influenței, în calitate de lider de sindicat, asupra ministrului Transporturilor Cătălin Drulă și a directorului Metrorex (fostul director Ștefan Paraschiv – n.red.), instanța a constatat, pe de o parte, că această faptă nu poate exista întrucat cei doi nu se aflau în subordinea ierarhică a liderului de sindicat. Pe de altă parte, chiar dacă ar fi avut loc o faptă așa cum a fost reținută de procurori, instanța, pe bună dreptate, a considerat că o astfel de faptă nu poate constitui infracțiune întrucât Ion Rădoi apăra interesele sindicatului și ale membrilor acestuia, demers cât se poate de legitim.
Cu privire la cea de a doua infracțiune, cea de șantaj împotriva ministrului Drulă, în mod corect instanța și-a însușit concluziile noastre, în sensul că această faptă nu poate exista, chiar și fostul ministru Drulă recunoscând că nu a discutat și nu s-a întâlnit niciodată cu Ion Rădoi”, a spus avocatul.
În urma acestor concluzii, instanța a revocat toate măsurile preventive dispuse prin control judiciar împotriva lui Ion Rădoi, printre care era și cea de interdicție de a părăsi țara și de a mai conduce sindicatul.
”Instanța a criticat Tribunalul București că nu a făcut niciun fel de analiză, nici asupra conținutului faptelor descrise de parchet și nici asupra oportunității menținerii controlului judiciar, măsură care prejudiciază drepturile lui Ion Rădoi și ale membrilor de sindicat”, a mai spus avocatul Mihai Drăgan.
PE ACELAȘI SUBIECT: