Răvaşul enigmatic de la BISERICA din Văratec. Ce conține documentul
O biserică din Văratec a fost reabilitată cu fonduri europene. În paralel, au fost făcute cercetări arheologice, într-o sticlă fiind găsit un răvaş. Documentul a fost salvat de către arheologi și a fost extras și conservat cu succes.
Lăcașul de cult este înscris pe lista monumentelor istorice şi face parte din patrimoniul cultural-naţional. În anul 2018, stăreţia Mănăstirii a reuşit să obţină finanţare europeană pentru un amplu proiect de restaurare şi consolidare. La interior, a fost consolidată rezistenţa zidurilor, a fost înlocuită pardoseala din lemn de brad cu una din lemn de stejar și au fost restaurate iconostasul şi a pictura murală.
„La exterior, s-au realizat lucrări de restaurare la faţada bisericii, placare cu piatră naturală a soclului şi a pavajelor. Pe 30 noiembrie, în ziua de pomenire a Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României, biserica va îmbrăca haină nouă, prin săvârşirea slujbei de resfinţire de către IPS Mitropolit Teofan“, se arată pe site-ul bisericii.
În timpul lucrărilor de restaurare de la biserică s-au făcut şi cercetări arheologice. Munca arheologilor s-a concretizat în descoperirea primului cimitir al Mănăstirii Văratec, care a fost folosit de la sfîrșitul secolului al XVIII-lea până aproape de sfârşitul secolului al XIX-lea.
Au mai fost găsite, în timpul săpăturilor ştiinţifice, monede, o candelă, cruciuliţe, dar şi vestigii din urmă cu 8.000 de ani, aparţinând neoliticului timpuriu – ceramică specifică şi unelte din piatră.
Într-o sticlă a fost găsit un răvaș enigmatic
La fundaţia bisericii de la Văratec a fost găsită o sticlă sigilată, cu un răvaş în ea, care a stârnit un mare interes.
„Abia aştept ca experţii restauratori să o deschidă“, a declarat pentru Adevărul, dr. Vasile Diaconu, directorul Muzeului de Istorie şi Etnografie Târgu Neamţ, coordonatorul ştiinţific al cercetărilor.
Cercetătorii cred că sticla cu răvaş a fost depusă acolo acum aproape 180 de ani, în 1844, când s-a renunţat la vechiul aşezământ construit din lemn, fiind ridicat altul, din piatră, care are și acum forma iniţială. Recipientul a fost trimis, pentru a fi „descifrat” ce era scris pe hârtia din interior, la Centrul de Cercetare şi Conservare-Restaurare a Patrimoniului din Iaşi.
„S-a reuşit extragerea documentului şi conservarea acestuia. Din păcate, mediul în care a stat un secol şi jumătate l-a afectat destul de mult, așa că, la ora actuală, este dificilă desfacerea lui.
Potrivit specialiştilor, condiţiile din recipientul de sticlă au contribuit şi la ştergerea scrisului de pe document“, a precizat Vasile Diaconu, membru în Comisia Naţională de Arheologie.
CITEȘTE ȘI:
O nouă șosea superbă, în România. Mulți zic că e mai frumoasă decât Transalpina și Transfăgărășan