Războiul din Ucraina a intrat duminică, 24 noiembrie, în a 1.005-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină.
Preşedintele Volodimir Zelenski a estimat că războiul s-ar putea încheia anul viitor, după ce Donald Trump va redeveni preşedinte al SUA. De la viitorul lider al Americii doreşte să audă propuneri care să conducă la acest rezultat, dar care să însemne şi „o poziţie mai fermă” faţă de Rusia.
Agențiile DPA și EFE estimează că, pe frontul din estul Ucrainei, trupele ruse şi-au intensificat ofensiva şi continuă să înainteze.
„Când se va încheia războiul ? Se va încheia când Rusia va dori să se termine. Când Statele Unite vor adopta o poziţie mai fermă. Când Sudul Global va susţine Ucraina şi va susţine încheierea războiului”, a spus Zelenski într-o declaraţie acordată presei străine la conferinţa „Grain from Ukraine” (Cereale din Ucraina).
Preşedintele ucrainean s-a arătat încrezător că mai devreme sau mai târziu vor fi luate deciziile care să pună capăt războiului – „Nu va fi un drum uşor, dar sunt încrezător că avem toate şansele să reuşim anul viitor”.
„Suntem deschişi propunerilor din partea liderilor statelor africane, asiatice şi arabe. Aş dori, de asemenea, să aud propunerile noului preşedinte al SUA şi cred că le vom auzi în ianuarie şi vom avea un plan să terminăm acest război” – Zelenski
Preşedintele republican ales a promis în campania electorală pentru scrutinul din 5 noiembrie că, dacă ajunge din nou la Casa Albă, va pune rapid capăt războiului ruso-ucrainean. Totodată, el a criticat Administraţia Biden pentru ajutorul militar şi financiar oferit Ucrainei.
Condiţiile puse de Vladimir Putin pentru o încetare a focului şi o pace negociată cu Ucraina, pe baza acordului nefinalizat la negocierile desfăşurate la Istanbul în martie-aprilie 2022, sunt retragerea trupelor Kievului din cele patru provincii cucerite de Rusia (Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson) şi renunţarea de către Ucraina la aspiraţia de aderare la NATO.
Rusia leagă însă soluţionarea conflictului ucrainean şi de crearea unei noi arhitecturi de securitate. Astfel, în decembrie 2021, Moscova le-a transmis puterilor occidentale un document care cerea retragerea trupelor NATO din Europa de Est, garanţii că Ucraina şi Georgia nu vor adera la NATO şi iniţierea de negocieri pentru crearea unui sistem de securitate indivizibil, cereri de asemenea respinse din start de Occident.
Oficialii militari ucraineni au semnalat sâmbătă lupte intense pe frontul din estul Ucrainei, unde trupele ruse mai numeroase şi mai bine echipate îşi continuă înaintarea. Statul Major ucrainean a consemnat 194 de asalturi ruseşti în ultimele 24 de ore, mai multe comparativ cu numărul operaţiunilor de acest fel desfăşurate în mod obişnuit.
Ucraina a pierdut peste 40% din teritoriul controlat în regiunea rusă Kursk după o ofensivă surpriză în luna august.
Sursa, din cadrul Statului Major al Ucrainei, a afirmat că Rusia a desfăşurat circa 59.000 de militari în regiunea Kursk.
„Cel mult, noi am controlat circa 1.376 de kilometri pătraţi. Acum, desigur, acest teritoriu este mai mic. Inamicul îşi sporeşte contraatacurile. Acum controlăm circa 800 de kilometri pătraţi. Vom deţine controlul asupra acestui teritoriu atât timp cât este necesar din punct de vedere militar”, a mai spus sursa ucraineană.
Ofensiva din Kursk a fost prima invazie terestră în Rusia lansată de o armată străină după cel de-Al Doilea Război Mondial şi a luat pe nepregătite Moscova.
Cu invazia în regiunea rusă Kursk, Kievul şi-a propus să stopeze atacurile ruse în estul şi nord-estul Ucrainei, să forţeze Rusia să-şi retragă forţele care avansează treptat în est şi să ofere Kievului o un avantaj în eventuale viitoare negocieri de pace.
Însă, forţele ruse continuă să avanseze constant în estul Ucrainei.