Război în Ucraina, ziua 707: Serverele Ministerului rus al Apărării, atacate de Kiev/Acord istoric semnat de trei țări din NATO

Războiul din Ucraina a intrat miercuri, 31 ianuarie 2024, în ziua cu numărul 707. GÂNDUL vă prezintă cele mai importante evenimente din țara vecină, cu care România are cea mai lungă graniță de pe flancul estic al NATO.

Ucraina a anunțat că a efectuat un atac cibernetic care a scos din funcţiune un server al Ministerului rus al Apărării şi a perturbat temporar schimbul intern de informaţii, transmite AFP.

Comunicațiile speciale, „neutralizate”

„Operaţiunea a neutralizat serverul de comunicaţii speciale al Ministerului rus al Apărării”, a asigurat Direcţia Generală de Informaţii (GUR) a Ministerului ucrainean al Apărării într-un comunicat de presă prin care îşi revendică responsabilitatea pentru acest atac.

EXTERNE Ministrul german al Apărării, despre AMENINȚĂRILE hibride ale Rusiei: „Putin știe cum să ne deranjeze”

12:40

SURSE Rectorul Daniel David, propus ca ministru al Educației din partea PNL de către Ilie Blojan

12:38

AFP nu poate verifica aceste afirmaţii. Moscova, la rândul ei, nu a reacţionat în niciun fel.

„Atacul cibernetic a perturbat schimbul de informaţii între unităţile Ministerului rus al Apărării care foloseau serverul în cauză, situat la Moscova”, a adăugat GUR. Această operaţiune „continuă”, a indicat spionajul militar ucrainean.

În acelaşi timp, autorităţile ruse au anunţat marţi, 30 ianuarie, o întrerupere care afectează numeroase site-uri din ţară şi ar fi cauzate de „o problemă tehnică”.

Site-ul Ministerului Apărării nu a fost menţionat, iar deocamdată nu există nicio indicaţie că aceste două anunţuri au legătură.

Ministerul Dezvoltării Digitale a precizat într-un comunicat că această „defecţiune legată la infrastructura DNSSEC sau Domain Name System Security Extensions”, a fost rezolvată în cursul serii.

Aceste disfuncţionalităţi au fost semnalate în regiunea Moscovei, dar şi în cele din zona Sankt Petersburg, Novosibirsk şi chiar în Republica Tatarstan.

Acord istoric semnat între trei țări NATO

Germania, Olanda şi Polonia au semnat un acord destinat să reducă procedurile birocratice care împiedică deplasarea transfrontalieră rapidă a trupelor şi armelor de-a lungul unuia dintre principalele coridoare care duc de la Marea Nordului la flancul estic al NATO.

Ca urmare a războiului din Ucraina, atât NATO, cât şi Uniunea Europeană au început să accelereze pregătirile în cazul izbucnirii unui conflict militar cu Rusia. Într-un astfel de scenariu, SUA şi alţi aliaţi din NATO ar trebui să trimită întăriri militare majore prin porturile de la Marea Nordului, prin Germania şi Polonia, către frontul estic.

În cadrul unui eveniment organizat la Bruxelles, la Agenţia Europeană de Apărare a UE, ministrul olandez al apărării, Kajsa Ollongren, a declarat că este esenţial să existe condiţii care să permită desfăşurări militare rapide înainte de apariţia unui eventual conflict.

„Geografia este aşa cum este. Asta înseamnă să poţi să ai posibilitatea să te deplasezi rapid din Ţările de Jos prin Germania până în Polonia”, a declarat ea înainte ca cele trei ţări să semneze o scrisoare de intenţie pentru o cooperare mai strânsă în ceea ce UE numeşte mobilitate militară, un proiect deschis şi altor parteneri.

NATO a avertizat membrii săi că prea multe formalităţi birocratice împiedică deplasarea trupelor în Europa, o problemă care ar putea provoca întârzieri majore în cazul în care ar izbucni un conflict cu Rusia. Forţele aliate trebuie în continuare să „navigheze” printr-o varietate de reglementări diferite, de la preavizul necesar înainte de a putea expedia muniţii până la lungimea permisă a convoaielor militare.

Rusia pune condiții Japoniei

Fostul președinte rus Dmitri Medvedev a transmis Japoniei că va trebui să renunţe la revendicările teritoriale asupra unui grup de insule din Pacific dacă doreşte să încheie un tratat de pace cu Moscova care să pună capăt oficial celui de-Al Doilea Război Mondial.

Comentariile directe ale lui Medvedev, care este vicepreşedinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, în legătură cu „Insulele Kurile” sunt de natură să provoace supărare în Japonia, care revendică patru dintre cele mai sudice insule, pe care le numeşte „Teritoriile de Nord”.

Rusia, principalul stat succesor al Uniunii Sovietice, şi Japonia nu au semnat niciodată un tratat de pace care să pună capăt oficial ostilităţilor lor din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, insulele rămânând principalul obstacol.

Insulele sunt situate în largul Hokkaido, cea mai nordică insulă principală a Japoniei, şi au fost capturate de Uniunea Sovietică la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Medvedev a declarat că răspunde la comentariile prim-ministrului japonez Fumio Kishida, care a vorbit în favoarea unui tratat de pace cu Rusia, potrivit Reuters.

„Nimeni nu este împotriva tratatului de pace, înţelegând că (…) problema teritorială este închisă odată pentru totdeauna în conformitate cu constituţia Rusiei”, a scris Medvedev pe contul său oficial de X.

În 2020, Constituţia Rusiei a fost modificată pentru a interzice predarea teritoriului unei puteri străine.

„Nu ne pasă deloc de sentimentele japonezilor cu privire la aşa-numitele Teritorii de Nord. Acestea nu sunt teritorii disputate, ci ruseşti. Şi acei samurai care se simt deosebit de trişti îşi pot pune capăt vieţii într-un mod tradiţional japonez, comiţând seppuku (n.r. – sinucidere rituală japoneză prin spintecarea pântecelui). Dacă îndrăznesc, desigur” – Dmitri Medvedev

Medvedev a mai acuzat Japonia că „se dă bine pe lângă Statele Unite”, în ciuda faptului că armata americană a aruncat bombe atomice asupra orașelor Hiroshima şi Nagasaki, în 1945.