RĂZBOI Israel-Hamas. Noul premier palestinian are, deja, contestatari din interior
Numirea unui apropiat al lui Mahmoud Abbas în postul de premier palestinian va „întări diviziunile” şi demonstrează „deconectarea Autorităţii Palestiniene de la realitate”, au denunţat vineri, 15 martie, Hamas, Jihadul Islamic şi alte grupări.
„Un guvern fără consens naţional”
Preşedintele Autorităţii Palestiniene, Mahmoud Abbas, l-a numit pe unul dintre apropiaţii săi, economistul Mohammad Mustafa, ca nou prim-ministru, pentru a încerca să-şi întărească leadershipul slăbit şi a recăpăta credibilitate internațională.
„Formarea unui nou guvern fără consens naţional va agrava diviziunile inter-palestiniene”, avertizează mişcarea islamistă Hamas într-un comunicat publicat pe site-ul său. Jihadul Islamic şi FPEP (Frontul Popular pentru Eliberarea Palestinei), doua grupări considerate şi ele teroriste de Israel, sunt, de asemenea, semnatare ale comunicatului.
Numirea noului premier dovedeşte „criza profundă din rândul Autorităţii Palestiniene şi deconectarea sa de realitate”, potrivit comunicatului care denunţă „prăpastia dintre Autoritatea Palestiniană şi poporul palestinian”.
De la luptele fratricide din iunie 2007, conducerea palestiniană este divizată între Autoritatea Palestiniană a lui Mahmoud Abbas, care exercită o putere limitată în Cisiordania, teritoriu ocupat din 1967 de Israel, şi Hamas, aflat la putere în Fâşia Gaza, regiune în prezent devastată de război.
În ultimele luni, numeroşi palestinieni l-au criticat pe preşedintele Abbas, în vârstă de 88 de ani şi ales ultima dată în 2005, pentru „neputinţa” sa în faţa raidurilor israeliene.
Problema rolului Autorităţii Palestiniene rămâne o mare necunoscută, din cauza influenţei sale limitate şi a refuzului premierului israelian, Benjamin Netanyahu, de a accepta crearea statului Palestina.
Un prim vas cu alimente pentru Fâșia Gaza
Un prim vas transportând alimente pentru populaţia din Fâşia Gaza, înfometată de mai bine de cinci luni de război, a ajuns pe coasta teritoriului palestinian, într-un moment în care Hamas pare să-şi fi schimbat poziţia în vederea unui armistiţiu.
Mişcarea islamistă, care a cerut până în prezent de la Israel o încetare definitivă a focului înainte de orice acord privind eliberarea ostaticilor reţinuţi în Fâşia Gaza, s-a declarat pregătită pentru un armistiţiu de şase săptămâni asociat cu un schimb de ostatici contra unor prizonieri palestinieni.
Biroul premierului israelian Benjamin Netanyahu a anunţat că o delegaţie israeliană va merge în Qatar în cadrul negocierilor în jurul acestui schimb, fără a preciza când.
Casa Albă este „prudent optimistă” pentru negocierile privind un armistiţiu, a afirmat vineri un purtător de cuvânt.
„Propunerea care a fost făcută (de mişcarea palestiniană) este, în linii mari, compatibilă cu principiile acordului la care lucrăm de câteva luni”, a declarat John Kirby, purtător de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate.
Între timp, un prim vas al ONG-ului spaniol Open Arms, remorcând o barjă încărcată cu 200 de tone de alimente, a ajuns în Gaza City (nord), potrivit imaginilor realizate de AFP.
ONU se teme de o foamete generalizată
ONU se teme de o foamete generalizată în teritoriul palestinian, în special în nord, sfâşiat de război şi greu accesibil.
Hamas a acuzat armata israeliană că a deschis focul, joi seara, cu „tancuri şi elicoptere” asupra unei mulţimi care aştepta distribuirea făinii la intrarea în Gaza City. IDF a respins acuzaţiile şi a spus că „palestinieni înarmaţi au tras în mulţime”.
Aceste tiruri au făcut 20 de morţi şi 155 de răniţi, potrivit Ministerului Sănătăţii din Palestina.
Plecat marţi din Cipru, vasul Open Arms a transportat 300.000 de porții de mâncare.
„Vasul a fost supus unui control de securitate complet”, a spus armata israeliană, subliniind că intrarea ajutorului umanitar „nu încalcă” blocada la care este supusă Fâşia Gaza din 2007.