RĂZBOI Israel-Hamas: Şase luni de la izbucnirea conflictului / Israelul se confruntă cu o izolare tot mai mare / Manifestaţii anti-Netanyahu

Fosta preşedintă a Camerei Reprezentanţilor din SUA, Nancy Pelosi, o aliată apropiată a preşedintelui Joe Biden, şi alţi 39 de legislatori democraţi au semnat o scrisoare prin care îi cer liderului de la Casa Albă să suspende transferul de arme către Israel, a informat sâmbătă EFE.

În scrisoarea lor, făcută publică vineri, legislatorii îşi exprimă „îngrijorarea şi indignarea” faţă de atacul armatei israeliene din 1 aprilie în care şi-au pierdut viaţa şapte voluntari de la World Central Kitchen (WCK), ONG-ul fondat de maestrul bucătar spaniol Jose Andres, conform Agerpres.

Din perspectiva acestui atac, ei îi cer lui Biden şi secretarului de stat Antony Blinken să reconsidere trimiterea de arme în Israel şi să suspende orice viitor transfer de arme până când se va face o investigaţie completă asupra atacului şi până se va îmbunătăţi situaţia umanitară din Fâşia Gaza.

„În lumina recentului atac împotriva lucrătorilor umanitari şi a crizei umanitare din ce în ce mai gravă, credem că este nejustificat să se aprobe aceste transferuri de arme”, se arată în scrisoarea semnată de Pelosi şi de alţi 39 de democraţi, între care progresista Rashida Tlaib, originară din Palestina.

De asemenea, ei îi cer lui Biden să nu trimită 2.000 de bombe cu diametru mic şi mediu în Israel, pachet care a fost aprobat chiar în această săptămână înainte de atacul în care au murit cei şapte voluntari ai WCK.

Scrisoarea este relevantă pentru că reprezintă o schimbare în sprijinul acordat Israelului de către Pelosi, care a fost un apărător ferm al statului israelian de-a lungul carierei sale, şi scoate în evidenţă faptul că ideea de a pune capăt transferurilor de arme către Israel nu mai este o cerere venită exclusiv dinspre aripa progresistă a Partidului Democrat, ci pare să se extindă la nivelul întregului partid.

Preşedintele Israelului, Isaac Herzog, a transmis sâmbătă un mesaj israelienilor, pentru a marca „jumătate de an de durere şi agitaţie” de la începutul războiului împotriva Hamas în Fâşia Gaza, şi a recunoscut că „este încă greu să ştim ce provocări ne aşteaptă”, informează EFE.

„Mâine (duminică – n.r.), la ora 6:29, marcăm şase luni de la atacul terorist crud şi de la masacrul oribil. O jumătate de an de la această crimă împotriva fraţilor noştri, împotriva statului nostru, împotriva umanităţii. Şase luni de război sângeros şi dificil”, a transmis preşedintele israelian într-un comunicat.

Cu toate acestea, Herzog s-a declarat „mândru” şi „plin de speranţă şi credinţă” de comportamentul societăţii israeliene, care s-a arătat „în toată splendoarea sa” pe parcursul acestor şase luni şi a fost un exemplu de rezistenţă.

„A trecut o jumătate de an şi este greu să ştim ce provocări ne aşteaptă încă. Dar, în ciuda călătoriei lungi şi grele, mă uit la voi, cetăţeni ai Israelului, şi ştiu că ne vom ridica, ne vom vindeca şi vom construi, vom planta, vom culege cu bucurie ceea ce semănăm cu lacrimi”, a apreciat şeful statului israelian, citat de Agerpres.

Herzog s-a referit, de asemenea, la cei 129 de ostatici rămaşi captivi în Fâşia Gaza şi la angajamentul statului de a-i aduce înapoi şi a lăudat „puterea şi credinţa de nezdruncinat” a rudelor lor.

Armata israeliană a anunţat duminică moartea a patru militari în lupte în sudul Fâşiei Gaza, bilanţul pierderilor înregistrate de Forţele de Apărare ale Israelului (IDF) de la începerea ofensivei militare terestre în interiorul enclavei palestiniene ridicându-se la 260 de militari ucişi, când se împlinesc şase luni de război, transmite EFE.

Cei patru au murit într-o ambuscadă în zona Khan Yunis, după ce militanţi care ieşeau dintr-un tunel dintr-o clădire distrusă au deschis focul asupra trupelor care patrulau, potrivit anchetei preliminare a Armatei.

Luptătorii palestinieni au reuşit să fugă înapoi în tunel.

Trei dintre militarii ucişi aveau 20 de ani şi cel de-al patrulea, 21 de ani, scrie Agerpres.

Din 7 octombrie 2023, 604 militari israelieni au murit şi 3.188 au fost răniţi, fiind incluşi în acest bilanţ şi militarii care şi-au pierdut viaţa în atacul lansat de gruparea islamistă palestiniană Hamas în acea zi, potrivit datelor publicate duminică de IDF, la şase luni de la izbucnirea războiului.

Regatul Unit este „şocat de vărsarea de sânge” din Fâşia Gaza şi „acest război teribil trebuie să se încheie”, a declarat prim-ministrul britanic Rishi Sunak sâmbătă, la şase luni după începerea conflictului dintre Israel şi Hamas, informează AFP.

„Au trecut şase luni de la atacul terorist din 7 octombrie, cel mai oribil atac din istoria Israelului”, a spus premierul într-un comunicat.”Continuăm să apărăm dreptul Israelului de a învinge ameninţarea teroriştilor Hamas şi de a-şi apăra securitatea”, a asigurat Rishi Sunak.

„Dar toată Marea Britanie este şocată de vărsarea de sânge şi îngrozită de uciderea curajoşilor eroi britanici care aduceau hrană celor aflaţi în nevoie”, a adăugat el.

Şapte lucrători umanitari, dintre care trei britanici, au fost ucişi luni pe teritoriul palestinian de o dronă israeliană, după ce au supravegheat descărcarea unei nave care transporta ajutoare alimentare, relatează Agerpres.

„Acest război teribil trebuie să înceteze. Ostaticii trebuie eliberaţi. Ajutorul (…) trebuie să curgă”, a continuat Rishi Sunak.

„Copiii din Gaza au nevoie de o pauză umanitară imediată, care să ducă la o încetare a focului de durată, pe termen lung”, a adăugat premierul britanic, spunând că aceasta este „cea mai rapidă modalitate de a scoate ostaticii şi de a permite intrarea ajutorului”.

Sprijinul Regatului Unit pentru Israel nu este necondiţionat, a afirmat ministrul britanic de externe David Cameron, informează duminică PA Media/dpa.

Şeful diplomaţiei britanice a exercitat presiuni suplimentare asupra premierului israelian Benjamin Netanyahu, după uciderea a trei lucrători umanitari britanici în cadrul unui atac aerian al Forţelor de Apărare ale Israelului (IDF). Scriind în Sunday Times la şase luni de la atacul Hamas din 7 octombrie, care a declanşat conflictul din Fâşia Gaza, David Cameron a emis un avertisment cu privire la conformitatea Israelului cu dreptul internaţional.

Această poziţie urmează mesajului transmis Israelului de premierul Rishi Sunak, care a spus că Marea Britanie continuă să susţină dreptul naţiunii din Orientul Mijlociu de a-şi apăra securitatea, adăugând în acelaşi timp că Marea Britanie rămâne „îngrozită” de moartea lucrătorilor umanitari.

John Chapman, în vârstă de 57 de ani, James „Jim” Henderson, în vârstă de 33 de ani, şi James Kirby, în vârstă de 47 de ani, sunt cei trei britanici care şi-au pierdut viaţa în atacurile aeriene efectuate de IDF pe 1 aprilie. IDF a descris incidentul ca fiind o „greşeală gravă, ce decurge dintr-un eşec grav” şi, ca urmare, a concediat doi ofiţeri, titrează Agerpres.

Însă David Cameron a spus că „nu există nicio îndoială unde este vina”, adăugând că „acest lucru nu trebuie să se mai întâmple niciodată”

Atacuri israeliene au vizat în zorii zilei de duminică estul Libanului, unde Hezbollah este puternic implantat, a declarat o sursă apropiată acestei formaţiuni pro-iraniene, transmite AFP.

Atacurile israeliene au vizat două zone din câmpia Bekaa, Janta şi Sifri, a declarat sursa apropiată Hezbollah corespondentului AFP în regiunea Baalbek din estul Libanului.

Janta este o regiune muntoasă aridă în apropierea graniţei cu Siria, unde se află bazele Hezbollah, iar Sifri se află în centrul câmpiei Bekaa.

O sursă a Apărării Civile nu a raportat victime.

De la începutul războiului dintre Israel şi Hamas pe 7 octombrie, au existat schimburi zilnice de focuri între armata israeliană şi Hezbollah, care susţine că sprijină mişcarea islamistă palestiniană în războiul său împotriva Israelului din Fâşia Gaza. Hezbollah vizează poziţiile israeliene de lângă graniţă. Israelul răspunde cu raiduri ce vizează din ce în ce mai adânc teritoriul libanez şi efectuează lovituri direcţionate împotriva oficialilor Hezbollah.

Loviturile din estul Libanului au venit după ce Hezbollah a anunţat sâmbătă seara că a doborât o dronă israeliană Hermes 450 deasupra teritoriului libanez, scrie Agerpres.

Armata israeliană a confirmat că o „dronă ce opera în spaţiul aerian libanez a fost doborâtă” de „o rachetă sol-aer” şi a căzut pe teritoriul libanez.

Protestatarii au ieşit din nou, sâmbătă, pe străzile din Tel Aviv, Cezareea şi Haifa, cerând demisia premierului israelian Benjamin Netanyahu şi alegeri anticipate, relatează CNN.

Manifestanţii au cerut, de asemenea, eliberarea tuturor ostaticilor israelieni deţinuţi în Gaza înainte de împlinirea a şase luni de la începerea ostilităţilor.

Mulţi oameni fluturau steaguri israeliene şi purtau pancarte cu imagini ale ostaticilor, cerând guvernului să îi aducă acasă în viaţă, conform News.ro.

În Tel Aviv, protestatarii au fost auziţi scandând: „Nu ne este frică; voi aţi distrus ţara, iar noi o vom repara. Îi vrem (pe ostatici) înapoi în viaţă şi nu în sicrie”.

Alţi protestatari au fost văzuţi de o echipă CNN ţinând steaguri şi bannere, pe unul dintre ele putându-se citi: „Guvernul care a distrus ţara şi a sfâşiat naţiunea”.

Un alt banner cerea „divizarea religiei şi a statului”, iar altul arăta că „Netanyahu este periculos pentru Israel”.

Protestatarii din Haifa au numit guvernul unul ratat, spunând că Netanyahu este „vinovat, vinovat, vinovat”.

„Alegeri acum!”, scria pe un banner ţinut de un protestatar.