Război și pace. Alegerile imposibile ale Ucrainei, „săgețile” lui Putin și PERICOLUL politic care îl pândește pe Zelenski

La mai mult de doi ani de la invadarea Ucrainei de către Rusia lui Vladimir Putin, un sondaj de opinie sponsorizat de Carnegie Endowment for International Peace a constatat că ucrainenii cred, încă, în cauza lor națională, chiar dacă îndoielile referitoare la o dorită victorie împotriva armatei ruse au început să apară.

Ucrainenii, în mare parte, rămân angajați în efortul de război, se opun capitulării în fața cererilor lui Vladimir Putin și sunt departe de a cere o schimbare a conducerii țării.

• Ucrainenii înțeleg, în același timp, importanța încrederii în sine în strategia de apărare pe termen lung a Ucrainei.
• Cu toate acestea, chiar dacă speranțele lor în victoria împotriva Rusiei lui Putin rămân mari, semnele de întrebare nu lipsesc.
• Liderii ucraineni și occidentali ar trebui să fie înțelepți și să comunice clar despre ceea ce este realizabil pe câmpul de luptă și în ce circumstanțe un proces diplomatic mai intens ar putea deschide, în mod semnificativ, calea către o pace dreaptă și durabilă.

În ultimele luni, perspectivele conflictului cu Rusia au devenit sumbre, în ciuda aprobării mult așteptate a pachetului de ajutor al SUA, numai că speranțele nu au dispărut definitiv.

„Ucrainenii au respins în mod covârșitor ideea că Rusia câștigă războiul”

„Ne-am aștepta”, notează Nicole Gonik and Eric Ciaramella, analiști Carnegie Endowment fost International Peace, „ca societatea ucraineană să aibă evaluări pesimiste ale traiectoriei războiului”.

„Un sondaj de opinie sponsorizat de Carnegie, realizat la mijlocul lunii martie a anului 2024 – la doar câteva săptămâni după ce trupele ucrainene au fost forțate să se retragă de la Avdiivka și pe fondul bombardamentelor ruse puternice asupra rețelei energetice a Ucrainei – a concluzionat că lupta nu este considerată pierdută de către ucraineni.

Ucrainenii au respins în mod covârșitor ideea că Rusia câștigă războiul (doar 5% cred Ucraina va fi înfrântă. Majoritatea rămasă a fost împărțită aproape egal între cei care credeau că Ucraina câștigă și cei care credeau că niciuna dintre părți nu va câștiga. Când vine vorba de rezultatele războiului, 73% dintre ucraineni cred că Ucraina își va elibera, în cele din urmă, toate teritoriile.

În timp ce alte sondaje au descoperit mai puțin optimism cu privire la situația actuală, credința generală într-o eventuală victorie este consistentă în sondajele recente”, notează analiștii.

„Zelenski va trebui să aducă un echilibru între întărirea moralului societății și oferirea de evaluări realiste a ceea ce poate fi realizat”

Pentru președintele Volodimir Zelenski, rezistența și optimismul societății ucrainene sunt atât un atu, cât și o datorie, mai precizează Nicole Gonik and Eric Ciaramella.

Încercările Rusiei de a forța ucrainenii să capituleze au eșuat în mod clar. Zelenski le poate argumenta în mod credibil partenerilor Ucrainei că strategia sa de război are un sprijin intern pe scară largă.

„În același timp, așteptările mari ale ucrainenilor creează potențialul unei dezamăgiri larg răspândite, în cazul în care războiul culminează cu alt rezultat în afară de victoria totală pe câmpul de luptă și eliberarea teritoriilor ocupate de Rusia lui Putin.

În timp ce se luptă cu o situație precară pe front și cu decizii dure cu privire la o mobilizare ulterioară a trupelor, Zelenski va trebui să aducă un echilibru între întărirea moralului societății și oferirea de evaluări realiste a ceea ce poate fi realizat.

Rezultatele sondajului au arătat o prăpastie între generațiile mai în vârstă și cele mai tinere de ucraineni cu privire la evaluările traiectoriei războiului și a preferințelor politice.

Ucrainenii cu vârsta de 60 de ani și peste se remarcă prin optimismul lor în ceea ce privește dinamica actuală pe câmpul de luptă și sunt încrezători în eventuala victorie a Ucrainei. Înclină să creadă că războiul se va încheia în curând, susținând că lupta ar trebui continuată până când întreg teritoriul va fi eliberat. Acest grup de respondenți se opune, în mare măsură, negocierilor cu Rusia.

Acest optimism din rândul ucrainenilor în vârstă este în concordanță cu rezultatele altor sondaje recente, cum ar fi Sondajul Național al Ucrainei, realizat la sfârșitul lunii februarie.

• Ucrainenii mai în vârstă au cea mai mare experiență de a trăi sub dominația sovietică și poate fi intuitiv să credem că această generație este mai probabil să accepte ideea unor legături culturale, lingvistice și istorice cu Rusia (care nu este, desigur, același lucru cu a avea opinii pro-Rusia).
• Alte sondaje din ultimii doi ani au arătat indicii ale acestui fenomen: cea mai în vârstă generație este cel mai puțin probabil să susțină eliminarea limbii ruse din Ucraina și este cel mai probabil să se identifice ca cetățeni ai fostei Uniuni Sovietice, considerând că Ucraina și Rusia erau națiuni-surori.

În sondajele dinaintea invaziei la scară largă, dar și după anexarea Crimeei în anul 2014, generația în vârstă ucraineană înclina să creadă că nu va izbucni un război”, continuă analiștii Carnegie Endowment for International Peace.

„43% dintre respondenți au fost în favoarea negocierilor cu Rusia”

La o primă vedere, pare că o mare parte din ucraineni ar fi dispuși, totuși, să negocieze cu Rusia.

Sondajul sponsorizat de Carnegie a constatat că 43% dintre respondenți au fost în favoarea acestor negocieri, atunci când a fost pusă o întrebare la care răspunsul trebuia dat prin „da” sau „nu”.

„O analiză ulterioară și o interogare mult mai direcționată arată că sprijinul pentru negocieri este în mare parte doar teoretic. Ponderea ucrainenilor care au preferat să caute un compromis pentru a pune capăt războiului prin negocieri a scăzut de la 43% la 26% atunci când respondenților li s-a cerut să aleagă între negocierile cu Rusia și continuarea luptei.

Majoritatea ucrainenilor care și-au exprimat deschiderea spre negociere păreau să imagineze un scenariu în care Kievul se afla într-o poziție suficient de favorabilă pentru a cere retragerea completă a trupelor ruse de pe teritoriul ucrainean și urmărirea penală a oficialilor ruși pentru crime de război, plus reconstrucția Ucrainei.

În ceea ce privește diferitele scenarii de încheiere a războiului, a fost predominantă  divergența dintre opiniile ucrainenilor și cererile rusești.

Cei mai mulți ucraineni (83%) s-au opus cu fermitate reducerii capacităților militare ucrainene ca o condiție pentru a pune capăt războiului – unul dintre principalele puncte de conflict în discuțiile dintre Rusia și Ucraina care au avut loc în Belarus și Turcia, în primăvara anului 2022.

Ucrainenii s-au opus, majoritar, încheierii războiului în următoarele scenarii:

• încetare a focului care îngheață linia frontului actual (65%);
• renunțare a Ucrainei la o posibilă aderare la UE sau NATO (65%, respectiv 60%)

Sprijinul pentru negocieri este adesea interpretat greșit, fie ca un indicator al dorinței de a accepta cererile rusești, fie ca o lipsă de sprijin pentru efortul de război.

Totuși, sprijinul pentru negocieri nu contrazice poziția guvernului ucrainean. Diverși oficiali ucraineni — cel mai recent, șeful adjunct al Direcției principale de informații a Ministerului Apărării, Vadym Skibitsky — au recunoscut că războiul nu va fi câștigat numai pe câmpul de luptă și că vor fi necesare discuții în cele din urmă, dar doar când Ucraina este în măsură să asigure o pace dreaptă și durabilă.

Mulți ucraineni ar putea fi deschiși la negocieri, în teorie, dar ei nu au încredere că Rusia va negocia cu bună-credință. Cei mai mulți ucraineni (86%) au considerat că există un risc mediu sau mare ca Rusia să atace din nou, chiar dacă există un tratat de pace semnat, iar și mai mulți (91%) au considerat că motivul Rusiei de a intra în negocieri este doar pentru a-și câștiga timp pentru a pregăti un nou atac.

Doar 21% dintre respondenți sunt de părere că semnarea unui tratat de pace ar ajuta Ucraina să descurajeze o viitoare agresiune rusă”, mai menționează cei doi analiști Carnegie.

Ucraina și aderarea la NATO

Acest realism al celor chestionați se observă și în opiniile ucrainenilor despre apartenența țării lor la NATO.

La întrebarea cu răspunsuri multiple „Ce măsuri ar putea lua Ucraina pentru a descuraja viitoarea agresiune rusă?”, mult mai mulți respondenți (61%) au optat pentru „construirea unei baze industriale de apărare viabile”, decât pentru „aderarea la NATO” (36%).

„Aceste opinii sunt probabil modelate în mare parte de așteptările ucrainene, pentru că majoritatea (59%) nu se așteptau să vadă o invitație de a se alătura alianței la următorul summit NATO de la Washington din luna iulie.

Doar 33% dintre respondenți au considerat că Ucraina ar trebui să încerce în continuare să primească o invitație NATO în anii următori, dacă Ucraina nu primește o invitație la summitul din acest an.

Dar această cifră trebuie interpretată cu oarecare precauție. Poate reflecta o preferință tactică – fără a cere ceea ce nu poate fi realizat în acest moment –, ​​mai degrabă decât dorința de a renunța complet la aderarea la NATO.

Într-adevăr, doar 20% dintre respondenți au spus că vor accepta ca Ucraina să nu mai întreprindă demersuri pentru aderarea la alianță, ca o concesie către Rusia pentru a pune capăt războiului”, mai notează Nicole Gonik and Eric Ciaramella.

„Popularitatea în scădere a președintelui Zelenski nu echivalează cu o dorință populară pentru alegeri”

Mandatul prezidențial oficial al lui Volodimir Zelenski a expirat la sfârșitul lunii mai 2024, dar alegerile sunt suspendate pe termen nelimitat, cât timp legea marțială rămâne în vigoare.

În timp ce majoritatea ucrainenilor (63%) au fost cel puțin oarecum mulțumiți de performanța sa ca președinte, sprijinul pentru Zelenski este, fără îndoială, mai scăzut decât a fost în etapele inițiale ale războiului.

„Acest lucru era de așteptat, deoarece ratingurile lui Zelenski au crescut vertiginos odată cu valul de patriotism provocat de începutul invaziei la scară largă. Popularitatea sa este redusă acum la aproximativ ceea ce era la scurt timp după alegerea sa din anul 2019 și rămâne semnificativ mai mare decât era cu puțin înainte de februarie 2022.

Doar 24% dintre respondenți au spus că alegerile ar trebui să aibă loc în acest an, indiferent dacă războiul se încheie până la acel moment. Această cifră a fost mai mare în rândul ucrainenilor mai tineri decât în ​​rândul generațiilor mai în vârstă. Chiar și printre cei nemulțumiți de performanța lui Zelenski, mai puțin de jumătate au susținut organizarea de alegeri în acest an.

Cu alte cuvinte, popularitatea în scădere a președintelui ucrainean nu echivalează cu o dorință populară pentru alegeri. Într-adevăr, mulți ucraineni par să fie de acord cu argumentele prezentate de liderii societății civile ucrainene și de experții internaționali în alegeri, potrivit cărora un vot liber și corect este imposibil, având în vedere riscul atacurilor rusești asupra secțiilor de votare și a altor eforturi de perturbare a procesului.

Mult mai rele sunt evaluările Radei Supreme (n.red. – parlamentul unicameral al Ucrainei): doar 13% dintre ucraineni sunt chiar oarecum mulțumiți de corpul legislativ. Acest lucru este departe de a fi neobișnuit în politica ucraineană, deoarece cotele de aprobare pentru Rada au fost istoric scăzute în ultimul deceniu.

Nemulțumirea copleșitoare față de actualul parlament unicameral nu este surprinzătoare, având în vedere disfuncționalitățile tot mai mari, evidențiate poate cel mai bine de procesul anevoios de adoptare a unei noi legi privind mobilizarea”, punctează analiștii Carnegie.

„Zelenski se confruntă cu un pericol politic”

Mobilizarea ulterioară este adesea descrisă ca o decizie extrem de nepopulară și riscantă din punct de vedere politic, dar această impresie poate fi exagerată. 58% dintre respondenți au susținut, în continuare, mobilizarea.

Dar acest lucru, consideră cei doi analiști Carnegie, nu înseamnă neapărat că ar fi dispuși să fie mobilizați ei înșiși.

„În alte sondaje recente, procente mai mari de respondenți au fost de acord că este nevoie de mobilizare, atât timp cât este corectă și bine organizată.

Ucrainenii sunt în concordanță cu provocarea forței de muncă cu care se confruntă și cu faptul că mobilizarea este un pas necesar pentru a o aborda. Totuși, Zelenski se confruntă cu un pericol politic în planul mobilizării, din cauza preocupărilor persistente ale societății cu privire la acest proces.

La momentul efectuării sondajului, proiectul de lege privind mobilizarea includea puncte de demobilizare, care ar fi permis rotația unităților epuizate din front. Aceste puncte au fost eliminate din proiectul de lege, înainte ca acesta să treacă definitiv în aprilie, spre dezamăgirea publicului. În plus, scandalurile de corupție în desfășurare asociate cu sistemul de recrutare militară au slăbit încrederea multor ucraineni în acest proces.

Unii experți au postulat că veteranii și membrii serviciului activ vor juca un rol mai important în politica internă după război.

Procesul îndelungat de demitere a generalului Valery Zalujni din funcția de comandant șef al Forțelor Armate ucrainene, la începutul anului 2024, a alimentat aceste argumente, deoarece potențialul său de a candida la viitoarele alegeri prezidențiale ar fi fost un motiv pentru ca Zelenski să îl demită.

• Dar când au fost întrebați despre cea mai importantă calitate a următorului lider al Ucrainei, puțini respondenți (9%) au ales experiența militară.
• Mult mai mulți respondenți au acordat prioritate capacității unui candidat de a vindeca națiunea (29%), angajamentului de a lupta împotriva corupției (24%) și experienței economice (19%).

Alte sondaje au arătat că mult mai mulți ucraineni se așteaptă să iasă din mediul militar o nouă forță politică decât din alte părți ale societății, aproape sigur pentru că militarii și veteranii se bucură de încrederea covârșitoare a publicului ucrainean”, încheie Nicole Gonik și Eric Ciaramella.

CITEȘTE ȘI:

ANALIZĂ | Efectul „Rusia” și adoptarea legii „agenților străini” în Georgia. UE, pusă în fața unei provocări majore pe termen lung

Soldații lui Putin, la capătul răbdării: „Este un RĂZBOI INUTIL, dacă nu aș risca 5 ani de închisoare pentru dezertare aș coborî acum din tren”

Ecuația Rusia – Iran după moartea lui Raisi. „Cooperarea dintre Moscova și Teheran este inevitabilă, politica ANTI-OCCIDENTALĂ nu se va schimba”

ANALIZĂ | Arcul de INSTABILITATE dintre Rusia lui Putin și UE. Care sunt țările europene rămase „la mijloc” după declanșarea conflictului din Ucraina

Retrogradarea „șoimului” Nikolai Patrushev, obsesiile lui Putin și „PARANOIA POLITICĂ” de la Kremlin: „Rusofobia de secole a elitelor occidentale”