Reactorul de la Cernobîl s-ar putea „reactiva”. Oficial CNCAN: „Dacă nivelul de radiații ar fi crescut, am avea informații imediat”
Oamenii de știință care monitorizează ruinele centralei nucleare de la Cernobîl din Ucraina au văzut o creștere a reacțiilor de fisiune într-una din incintele inaccesibile ale reactorului. Acum investighează dacă problema se va stabiliza sau va necesita o intervenție periculoasă și dificilă pentru a preveni o reacție nucleară fugară. Specialiștii români din domeniu spun, însă, că nu există nicio informare în acest sens la nivel internațional.
Emisiile radioactive într-o cameră inaccesibilă din cadrul centralei nucleare de la Cernobîl au crescut în ultimii patru ani, ceea ce i-a determinat pe oamenii de știință să pună la îndoială cât de gravă este cu adevărat amenințarea unei reacții de fisiune nucleară fugace.
Explozia de la Cernobîl din 1986 – care a dus la distrugeri catastrofale și la pierderi semnificative de vieți omenești – a izolat o serie de zone și camere din centrala electrică ucraineană, inclusiv camera subreactorului 305/2, care este acum locul creșterii. Se crede că locul respectiv conține o cantitate mare de material extrem de radioactiv.
Cercetătorii spun că a existat o creștere cu 40% a emisiilor de neutroni din camera blocată, crescând încet începând cu 2016. Acest lucru ar putea duce la două posibilități: fie reacția va dispărea, așa cum au făcut creșteri similare în ultimii ani, fie intervenția umană va fi necesară, iar experții vor trebui să găsească o modalitate de a sparge camera în siguranță, potrivit revistei americane „Science”
Neil Hyatt, expert în eliminarea deșeurilor nucleare de la Universitatea din Sheffield, a declarat pentru New Scientist că situația amintește de „tăciunii într-o groapă pentru grătar” – capabilă să scânteie din nou, dar stabilă pentru moment.
„Este precum jarul dintr-o groapă”, a comentat Neil Hyatt, chimist de la Universitatea Shefield din Marea Britanie.
Dacă se consideră necesar să se intervină, scenariul probabil este ca o echipă să foreze în cameră și să o pulverizeze cu o substanță capabilă să „înmulțească” neutronii. Acest lucru ar absorbi cea mai mare parte a excesului de neutroni și ar diminua probabilitatea unei reacții fugare.
Între timp, Maxim Saveliev – un reprezentant al Institutului pentru Problemele de Siguranță ale Centralelor Nucleare Academia Națională de Științe din Ucraina – sugerează că roboții ar putea fi suficient de aproape de cameră pentru a instala senzori și prelevare de probe pentru a obține o înțelegere mai cuprinzătoare a situației, potrivit New Scientist.
Într-un interviu acordat revistei Science, Saveliev a sugerat că orice reacție explozivă ar fi conținută, dar ar putea „doborî părți instabile” ale adăpostului original plasat deasupra centralei electrice în 1986.
Petre Cornel Min, șeful Centrului de Răspuns la Urgențe de la CNCAN, a declarat la Digi24 că informațiile apărute în articolul din revista „Science” nu sunt transmise pe cale oficială.
Oficial CNCAN: Nu poate fi vorba de o reacție de fisiune întreținută în lanț
„Dacă este e să discutăm despre cele descrise în acest articol (apărut în Science – n.r.), am putea să ne gândim că situația din acest moment de la amplasamentul din Cernobîl, putem să precizăm că emitere de radiații există în mod constant, practic din 1986 până în acest moment. Este o emitere constantă de radiații de la materialul rămas pe amplasamentul centralei nucleare. Există posibilitatea unor reacții de fisiune spontană, dar nu o reacție de fisiune care să producă neutroni și să întrețină o reacție de fisiune în lanț”, a explicat specialistul.
„Din cunoștințele pe care le avem în acest moment, strict tehnic, nu există posibilitatea repetării accidentului din 1986 pe amplasamentul de la Cernobîl”, a dat asigurări oficialul de la CNCAN. „În plus, pe lângă sistemele pe care le au ucrainenii, sunt alte sisteme la nivel european, la nivel internațional, de detectare a radiației. Noi suntem în contact permanent cu aceste sisteme. Dacă nivelul de radiații ar fi crescut, am avea informații imediat”, a subliniat Petre Cornel Min.