Remember 23 august | Zi națională timp de peste 40 de ani, dar și Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului.Mesajul președintelui și al premierului
23 august a fost sărbătorită timp de mai bine de patru decenii în România drept ziua națională – zi în care erau organizate ceremonii de amploare, cu demonstraţii militare şi coloane de șoimi, pionieri, uteciști și oameni ai muncii, defilând cu steaguri roşii ale Partidului Comunist şi tricolore, şi cu enorme portrete ale iubiţilor conducători Nicolae şi Elena Ceauşescu.
Ziua de 23 august a devenit în 1948 sărbătoarea națională a României, până în 1990, regimul comunist marcând „eliberarea României de sub dominaţia fascistă” sau „Revoluţia de Eliberare Socială şi Naţională, Antifascistă şi Antiimperialistă”, după cum a intitulat Nicolae Ceaușesce ceea ce s-a întâmplat în 23 august 1944.
La acea dată, la ordinul Regelui Mihai I, Mareşalul Ion Antonescu este destituit din funcţia de Conducător al Statului şi arestat. România încetează alianţa cu Puterile Axei, precum şi acţiunile militare împotriva unităţilor sovietice. Se constituie Guvernul Constantin Sănătescu, iar la 31 august 1944, Armata Roșie intră în București, conform cronologiei Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului Românesc (IICMER).
La mult, ziua de 23 august, când, în 1939, a fost semnat Pactul Ribbentrop-Molotov, a fost stabilită de Parlamentul European, printr-o Declarație din anul 2008, ca Ziua Europeană de Comemorare a Victimelor Nazismului și Comunismului. Totodată, în anul 2011, Parlamentul României, prin Legea nr. 198, a declarat ziua de 23 august Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului.
Ziua întoarcerii armelor
23 august, o zi cu o încărcătură istorică, ce și-a pus amprenta asupra României, din mai multe puncte de vedere. Unii poate își amintesc, din ce au trăit sau din ce li s-a povestit despre paradele ostentative care împânzeau țara în urmă cu 30 de ani cu ocazia Zilei Naționale.
23 august 1939 a fost ziua în care, prin pactul Ribbentrop-Molotov, Germania și URSS au semnat sentința Basarabiei și Bucovinei, în mod secret. România a fost obligată să cedeze aceste regiuni Uniunii Sovietice în 1940. Istoricii au descoperit că Germania a fost de acord să ne „vândă” teritoriul, pentru ca, un an mai târziu să ne promită retrocedarea lui, în schimbul alianței în război.
23 august 1944, în pragul finalului celui de-Al Doilea Război Mondial, România a întors armele împotriva Germaniei și s-a alăturat Națiunilor Unite.
Prim-ministrul României Ion Antonescu a decis intrarea României în cel de-al Doilea Război Mondialde parteaputerilor Axei, în 1941. Până în 1944 Antonescu lua deciziile pentru România în război, dat fiind faptul că Regele Mihai era mult prea „fraged” pentru astfel de cofruntări „sângeroase”. În 1944, Regele avea 23 de ani și și-a asumat responsabilitatea renunțării la o alianță, din punctul lui de vedere, dezavantajoasă. Antonescu i s-a opus vehement. 23 august 1944 a fost ziua arestării Mareșalului Antonescu.
Ca participant direct la momentul ieșirii din alianța cu Germania nazistă, Regele Mihai a explicat în ce fel s-a ajuns la arestarea lui Ion Antonescu într-un interviu realizat în 1990 de TVR.
„Războiul luase o întorsătură extrem de proastă și noi toți ceilalți, așteptam un ajutor din partea Aliaților ca să putem să facem ceva; ei spuneau să ieșim din război. Noi spuneam foarte bine, dar singuri cu nemții peste tot nu se poate. Aliații n-au răspuns deloc. Așa că ajungem la momentul când rușii au spart frontul în nordul Basarabiei și Moldova; nemții au luat atunci o divizie de blindate și au dus-o în Polonia. Mai aveam puțin timp și atunci am hotărât, cu acest grup politic, care era la baza acestor întrevederi, să terminăm cu alianța cu Germania și am decis ziua de 26 august. Între timp, am aflat că Antonescu se pregătește să plece pe front și în aceste condiții scăpam această ocazie, așa că a trebuit să-l convoc cu trei zile mai devreme, pe 23 august. Când a venit la Palat (Mareșalul-n.n.), am avut o discuție de o oră și jumătate, i-am pus în față situația dezastruoasă în care eram, rugându-l insistent să facă ceva ca să ieșim din război cât mai devreme. A refuzat net. Generalul Sănătescu, care era cu mine, a insistat și el; n-a vrut să audă. Cerea niște condiții care erau imposibile, din păcate, de avut. Voia să avem Basarabia garantată, toate… Țara era complet ocupată, deci lucruri care în momentul acela erau imposibil de obținut. N-a rămas altceva de făcut decât să-l îndepărtez ca să putem să facem ce puteam noi face. Și așa s-a întâmplat: actul de la 23 august”.
Klaus Iohannis: 23 august 1939 a fost ziua condamnării întregii umanități la un viitor crunt
Cu această ocazie, șeful statului și al Guvernului au transmis mesaje de comemoare, la fel ca și anul precedent.
„Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului este cel mai potrivit prilej pentru a aduce un pios omagiu memoriei tuturor celor care au cunoscut ororile regimurilor totalitare și pentru a reitera angajamentul nostru ferm de a respinge extremismele, intoleranța și ura, sub toate formele lor de manifestare”, a transmis șeful Klaus Iohannis.
Șeful statului consideră că 23 august 1939 a fost ziua condamnării întregii umanități, nu doar a Europei Centrale și de Est, la un viitor crunt pentru milioane de oameni. Pactul Ribbentrop-Molotov a fost o conspirație criminală, în urma căreia generații la rând au cunoscut efectele toxice și barbare ale ideologiilor totalitare, cu grave consecințe pe termen lung.
„Totalitarismele secolului XX au generat suferințe de neînchipuit și au creat pagube incomensurabile pentru continentul european și popoarele sale. Războiul, deportările, foametea, discriminarea, rasismul, abuzurile, intoleranța și ura au lăsat urme adânci care au marcat secolul trecut”, a transmis președintele României.
Klaus Iohannis nu a uitat că mențieze gestul Regelui Mihai I din 23 august 1944, act care a avut implicații majore în scurtarea duratei celui de-al Doilea Război Mondial în Europa. „Eliberarea de sub dictatura antonesciană și alăturarea țării noastre Națiunilor Unite în lupta împotriva Germaniei naziste, angajarea totală pentru reîntregirea teritoriului au demonstrat înalta statură politică și patriotică a Regelui”, potrivit președintelui.
Șeful statului consideră că responsabilitatea tuturor – cetățeni, instituții și autorități – este ca adevărul despre acest moment fundamental din istorie, tragic și eroic totodată, să fie cunoscut, înțeles, prețuit și transmis generațiilor tinere. „Doar vigilența memoriei colective ne asigură că răul nu va mai prinde vreodată rădăcini în societatea românească. Mesajul profund al evenimentelor pe care le marcăm astăzi este acela că democrațiile există și prosperă doar prin angajamentul permanent al politicienilor și al cetățenilor deopotrivă de a asuma valorile fundamentale ale libertății și protejării drepturilor omului”, a a scris președintele.
În acest context Klaus Iohannis subliniaază că democrația în care trăim astăzi nu a fost obținută ușor, ci a fost rodul unei lupte duse de toți cei care au avut curajul să se opună iliberalismului și despotismului, chiar cu riscul de a fi uciși, torturați și persecutați.
„Distorsionarea faptelor istorice a fost încercată în repetate rânduri de către apărătorii vechilor regimuri criminale. Din păcate, observăm încă astfel de tentative de rescriere a adevărului. Propaganda și dezinformarea nu își au locul în societatea noastră. Derapajele de la valorile europene, prin încălcări flagrante ale statului de drept și prin mesaje publice profund rasiste, antisemite și xenofobe, ultragiază memoria victimelor totalitarismelor. În România pe care o construim în fiecare zi, trebuie să apărăm statul de drept, drepturile și libertățile fundamentale, demnitatea umană și să cultivăm simțul civic”, a transmis șeul statului.
Klaus Iohannis face, în final, un apel „să rămânem uniți, vigilenți și atașați față de idealurile democratice și valorile împărtășite de familia europeană și aliații NATO, ca datorie morală față de memoria victimelor trecutului, dar și pentru asigurarea unui viitor prosper, sigur și pașnic”, conform mesajului publicat de Administrația Prezidențială.
Nicolae Ciucă: „Istoria trebuie cunoscută și onorată”
Și premierul Nicolae Ciucă a transmis marți un mesaj de comemorare, atrăgând, la rândul său, atenția că istoria trebuie cunoscută și onorată:
„Comemorăm astăzi una dintre cele mai importante zile din istoria europeană și națională: Ziua Europeană de Comemorare a victimelor tuturor regimurilor totalitare și autoritare și Ziua națională a Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului. Această dată are puternice semnificații pentru continent, pentru că este o formă simbolică de promovare a memoriei europene a victimelor regimurilor totalitare și autoritare dar, în același timp, evidențiază importanța respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului și a statului de drept. Dar această zi are semnificații importante și pentru noi, românii.
În istoria europeană, 23 august 1939 coincide cu semnarea Pactului Ribbentrop – Molotov, un aparent pact de neagresiune între URSS și Germania nazistă, dar care conținea, de fapt, un protocol ce împărțea teritorii vaste din România, Polonia, Lituania, Letonia, Estonia și Finlanda în sfere de influență și care a produs milioane de victime inocente. Barbaria totalitarismelor s-a întins pe multe decenii, iar suferințele au fost cumplite.
Crimele, abuzurile, furturile și distrugerile produse de aceste regimuri nu pot fi pe de-a-ntregul cuantificabile. Iar autorii, complicii și dictatorii acestora nu și-au primit cu adevărat pedeapsa.
Ne amintim astăzi cu pioșenie de victimele stalinismului, nazismului, fascismului şi comunismului, zeci de milioane de oameni din România și din întreaga lume privați de libertate, torturați sau chiar uciși pentru curajul de a se opune regimurilor abuzive și dictatoriale, de a apăra drepturile semenilor și principiile democratice.
Traumele și crimele regimului comunist au umbrit istoria României, au lăsat răni adânci în societate și au distrus destine. Frica, dezbinarea și manipularea induse în rândul oamenilor, suferința, foametea, tortura și moartea, încălcarea flagrantă a drepturilor omului pentru generații de români sunt mărturii dureroase și pledoarie a istoriei pentru condamnarea fermă a crimelor și abuzurilor regimului comunist.
Istoria trebuie cunoscută și onorată prin ceea ce învățăm și transmitem generațiilor viitoare. O înțelegere comună a trecutului este bază a construirii viitorului nostru comun.
Este important să ne aducem aminte în această zi și de 23 august 1944, un eveniment istoric de o importanță semnificativă în istoria noastră, care a scurtat războiul cu 6 luni, salvând probabil sute de mii de vieți omenești. Îi datorăm recunoștință Regelui Mihai pentru aceasta, un act temerar și salvator deopotrivă, realizat din fruntea unei coaliții de lideri și partide istorice, moment ce a pus capăt războiului împotriva Națiunilor Unite și alianței cu Germania nazistă. Actul de la 23 august 1944 a schimbat soarta războiului pentru România, orientarea geopolitică a țării, a dus la repunerea parțială în drepturi a Constituției, la instaurarea unui guvern de uniune națională, la eliberarea deportaților și deținuților, victime ale regimului de dictatură militară, precum și la încheierea unui armistițiu cu Națiunile Unite.
Trebuie să recunoaștem astăzi că falsificarea semnificațiilor actului de la 23 august 1944 de către regimul comunist și transformarea într-un „act fondator” pentru Partidul Comunist, prin regimurile Dej și Ceaușescu, a fost o operațiune grosolană de manipulare a adevărului istoric și o colosală minciună.
Confiscată de un regim clădit pe minciună și teroare, ziua națională, vreme de aproape jumătate de secol, ne-a fost prezentată printr-un mare neadevăr. De aceea, recuperarea semnificațiilor și omagierea adevăraților autori ai actului de la 23 august 1944, trebuie să fie în continuare parte a unei politici a memoriei purtată cu responsabilitate și temeinicie de către istorici și cercetători și transpusă în discursul public și mai ales în educație.
În același timp, consider o datorie morală și o responsabilitate să facem cunoscut generațiilor tinere sacrificiul celor care au plătit cu ani grei de închisoare sau chiar cu viața pentru crezul lor, dar și curajul de a ține aprinsă flacăra vie a libertății, în pofida chinurilor cumplite prin care au trecut. Fără sacrificiul lor, fără curajul de a învinge regimul autoritar comunism, fără iubirea lor necondiționată față de țară și de popor, România nu ar fi devenit ceea ce este astăzi – un stat european ferm atașat valorilor democratice, țară membră NATO capabilă să ofere securitate cetățenilor săi.
De aceea, România are nevoie, la trei decenii de la prăbușirea ultimului regim totalitar, de mult mai multe locuri ale memoriei, care să promoveze victimele, să omagieze rezistența și disidența, să condamne criminalii și să dea sens unei narațiuni în care libertatea, adevărul, democrația, egalitatea, sunt valori câștigate prin sacrificiu pentru care merită să luptăm în fiecare zi.
În acest context, încurajez instituțiile, liderii, oamenii politici și cei aflați în poziții de decizie relevante să susțină, să promoveze și să genereze inițiativele civice și politice pentru ca, la nivel central sau local, să avem în următorii ani mai multe muzee, memoriale, locuri publice, piețe, străzi sau parcuri, ceremonii și evenimente publice care să amintească de victimele regimurilor totalitare pe care Europa și România le-au avut. Nu cred că este un mod mai folositor și mai puternic decât acesta, de a avea cât mai multe astfel de mărturii pe care generațiile tinere să le aibă ca dovezi incontestabile ale maleficelor ideologii care au devastat continentul în secolul XX.
Războiul din apropierea granițelor ne dovedește, încă o dată, că valorile democratice, drepturile omului, libertatea, pacea sunt bunuri neprețuite asupra cărora este nevoie să veghem zi de zi și să le apărăm de acțiuni și discursuri radicale, populiste sau revizioniste, bazate pe ură, violență și divizare.
Consolidarea culturii istorice, educația tinerilor în sensul respectării și promovării valorilor europene constituie pași importanți în direcția combaterii dezvoltării fenomenelor extremiste și de intoleranță.
În acest context, introducerea în programa liceală de studii a istoriei comunismului ca disciplină obligatorie va oferi tinerilor posibilitatea de a cunoaște temeinic trecutul recent al României, cu toate implicațiile sale, dar și avantajele funcționării democratice pentru societate, antidotul intelectual în măsură să combată tendințele populiste.
Drumul României alături de statele occidentale libere și democratice este ferm asumat și rămâne ireversibil. Voința exprimată limpede de români este pentru un viitor democratic, fundament stabil pentru dezvoltarea societății noastre și o viață mai bună pentru cetățeni.
Să ne rugăm pentru memoria victimelor regimurilor totalitare și să onorăm pentru totdeauna sacrificiul și suferința lor!”, este mesajul publicat pe site-ul Guvernului.