Marile întreprinderi de stat, peste 200 în acest moment, care înregistrează mari datorii la stat, adică ele la ele, sunt așteptate cu planuri concrete de restructurare, care să cuprindă măsuri viabile întru redresarea pe termen lung a acestora.
Pașii pe care Guvernul a decis că aceste companii trebuie să îi urmeze, pentru ca, în final, să li se direcționeze fonduri pentru relansarea activității, ar fi: 1. până la data de 25 februarie, conducerile companiilor respective vor trebuie să aprobe un plan de reorganizare, restructurare și redresare financiară. 2.companiile vin la ministerele în a căror subordine funcționează și depun situațiile financiar-contabile și rapoartele stabilite. 2. echipele din ministere, probabil special constituite în acest scop, vor încerca sa stabilească exact cauzele pierderilor înregistrate și a datoriilor restante. 3. acestea vor întocmi un memorandum cu măsuri concrete și termene de realizare.
La fel de important este finalul acestui flux: pe baza memorandumurilor, Guvernul va determina un scor, așa-numitul KPI – Key Performance Indicator sau indicatorul cheie de performanta KPI – instrument de evaluare a performanței unei entități economice, pentru fiecare companie în parte. În funcție de acest rezultat, se vor face alocările ulterioare de fonduri pentru redresare.
Cine va realiza planurile de restructurare ale întreprinderilor de stat cu datorii și pierderi?
Întrebarea esențială în acest demers, care ar putea fi unul salutar dacă analiza de oportunitate s-ar solda cu un rezultat favorabil restructurării și eficientizării pe termen lung, este CINE se va ocupa de realizarea planurilor de restructurare ale respectivelor companii.
Echipe interne, constituite ad-hoc, cu mai multă ori mai puțină știință întru ale întocmirii unor astfel de planuri? Sau echipe de consultanți independenți, cu experiență în acest domeniu, selectate pe bază de licitații publice? Pe de altă parte, se naște aceeași intrebare și pentru Guvern? Va lucra, în analiza memorandumurilor finale cu specialiști interni ori va fi externalizat acest serviciu – de analiză și decizie pe implementarea unei măsuri de o importanță uriașă în acest moment.
Practic, până acum, mai mult decât a șterge, din condei, datoriile marilor contribuabili la buget, adică amnistii fiscale pe care statul le-a acordat întreprinderilor în care oricum este/era proprietar, nu s-a întâmplat nimic notabil. Nici pe departe vreo cerință în sensul celei decise acum, de a RESTRUCTURA și a alimenta cu fonduri bănești activitatea acestor companii, pe baza unui plan.
Dacă se va ajunge tot într-un fel de amnistie fiscală – ceea ce este cumva de presupus – fără ca statul să și continue aplicarea planurilor de restructurare, care să prevadă inclusiv recuperarea potențialului ajutorde cash flow prin acest program dedicat, se cheamă că nu se va întâmpla nimic notabil în sensul eliminării găurilor negre ale economiei românești.
Potrivit datelor disponibile la 30.09.2020, pierderile contabile și plățile restante ale companiilor aflate în subordinea ministerelor și a altor instituții centrale de stat (67 la număr din totalul de 208), însumează circa șase miliarde lei, echivalentul a peste 1,3 miliarde euro. Restanțele la bugetul statului se cifrau, la aceeași dată, la 4,33 miliarde lei, echivalentul a circa 890 milioane euro.
Într-un document al Ministerului de Finanțe, este menționat faptul că acordarea unor sume de la bugetul de stat în anul 2021 pentru acești operatori economici va fi condiționată de respectarea implementării măsurilor menționate în planul de restructurare. Consiliul de Administrație al operatorului economic, ministerul de resort și Ministerul Finanțelor vor urmări implementarea setului de măsuri și a planului de reorganizare.