Revelion 2022. Tradiții și superstiții de Anul Nou

Folclorul românesc oferă cele mai bogate tradiții cu ocazia sărbătorilor importante, care se respectă an de an. Dar există și unele superstiții  pentru noaptea de Revelion, în anumite zone din țară.

Mersul la colindat este unul dintre cele mai întâlnite obiceiuri și începe încă dinaintea Crăciunului, apoi continuă până în primele zile ale noului an.

Astfel, în fiecare zonă a țării se strâng cete de colindători formate din băieți și fete și merg din casă în casă pentru a le ura oamenilor un an mai fertil și mai bun decât cel anterior.

ACTUALITATE Fructul bogat în antioxidanți care stimulează organismul. Are proprietăți antiinflamatorii și antiseptice

22:56

ACTUALITATE Cât plătești pentru 3 nopți de cazare în Bucovina, de Sărbători. Turiștii sunt întâmpinați cu tradiții cu totul speciale în „Țara Fagilor”

22:20

În preajma Anului Nou, urările sunt făcute cu scopul de a alunga spiritele rele din anul ce tocmai se apropie de sfârșit și de a aduce un an mai bogat și mai fertil.

După perioada în care s-au cântat cele mai frumoase colinde de Crăciun, iar copiii au spus poezii de Crăciun în fața bradului împodobit, urmează tradiții și obiceiuri noi foarte puternice, care marchează Noul An.

Mersul cu Sorcova este unul dintre cele mai întâlnite obiceiuri românești de Anul Nou. Copiii se strâng în grupuri și, în prima zi a anului, merg la casele cunoscuților pentru a le ura mult noroc și un an mai bun. Sorcova este, la origini, o nuia pe care fiecare copil o decorează după bunul plac, fie cu flori, hârtie colorată sau chiar ciucuri. După ce fac urările, copiii primesc și daruri, ce pot consta în dulciuri, fructe, colaci sau bani.

Mersul cu Plugușorul, unul dintre cele mai vechi obiceiuri de la sate care se practică de Anul Nou este legat de dorința celor care munceau pământul ca anul viitor să fie mai bogată recolta.

În noaptea de 31 decembrie, mai mulți copii și tineri se strâng în cete și pornesc a colinda din casă în casă, pocnind din bici, strigând tare și sunând din clopoței. După ce spun versurile specifice, colindătorii primesc mici daruri.

Un alt obicei românesc de Anul Nou extrem de cunoscut în toată țara pe care colindătorii îl urmează încă din prima zi a noului an este „mersul cu capra”.

O ceată de colindători întruchipează o capră printr-o mască sculptată din lemn, iar împreună pleacă la casele oamenilor pentru a le face urările importante. Acest obicei este reprezentat de animalul care a simbolizat personificarea prolificității zoologice și fertilității telurice.

Încă din Ajunul Crăciunului și până la Sfântul Vasile, uneori chiar și până la Sfântul Ion, colindătorii merg cu „Steaua”, unul dintre cele mai vechi obiceiuri românești de Crăciun. Copiii merg din casă în casă și colindă, după care primesc daruri ce constau în nuci, mere, colaci și alte bunătăți.

Un obicei moștenit de la geto-daci care se păstrează și astăzi în multe dintre zonele țării este „dansul ursului”. Colindătorii se costumează în urși, ei iau fie o blană de oaie, fie un cojoc lung și întors pe dos și îl pun pe ei, după care se împodobesc cu ciucuri roșii sau alte decorațiuni. Se strâng grupuri mari de colindători, cel puțin 10 persoane, care joacă la comandă și dau ritmul cu ajutorul unor tobe.

„Îngropatul Anului” este un obicei care se practică și astăzi în anumite zone ale țării și care constă în înnoirea simbolică a timpului, ceremonie ce are loc în noaptea dintre ani.

Se spune că timpul se naște anual, întinerește, se maturizează, după care îmbătrânește și moare, pentru a lăsa loc altor 365 de zile să învie prin tradiții noi. După miezul nopții, mai exact la petrecerea de Revelion, apar optimismul, veselia, voia bună, echilibrul și ordinea.

Tradiții și superstiții de Anul Nou

În ajun de Anul Nou, fetele nemăritate pun într-un vas cu apă un fir de busuioc, o ramură de măr și un ban, iar peste noapte se spune că ele ar trebui să-și viseze ursitul.

La miezul nopții, tradiția spune că e bine să deschizi ușa, pentru ca anul vechi să iasă și să-i lași loc celui nou să intre.

Una dintre tradițiile cunoscute de Anul Nou este sărutul sub vâsc, pentru a fi însoțiți de dragoste tot anul care vine.

În noaptea de Revelion este bine să îți pui o dorință și să întâmpini anul care vine cu speranțe mari.

Din bătrâni se știe că la trecerea dintre ani este bine ca fiecare persoană să poarte o haină nouă, dar și ceva roșu ori o altă culoare veselă, deoarece atrage energiile pozitive.

Conform tradiției, în noaptea de Anul Nou, dar și pe 1 ianuarie nu se plânge. Persoanele care plâng în prima zi a anului vor avea un an nou plin cu evenimente triste.

Una dintre cele mai cunoscute superstiții spune că prima persoană care va trece pragul casei în prima zi a Noului An îți va influența anul care tocmai a început. Se spune că dacă prima persoană care intră în casă este bărbat, atunci vei avea un an plin de noroc, în schimb, dacă femeia intră prima în casă, Anul Nou va fi plin de ghinion.

O altă superstiție de Revelion este că atât în ultima zi din an, cât și în prima zi a Noului An, este indicat să nu faci cheltuieli și să nu arunci nimic din casă, nici măcar gunoiul, deoarece, odată cu el, îți vei arunca și norocul din casă.

Se spune că de Anul Nou nu este bine să ai nicio datorie pentru că, astfel, vei rămâne dator întreg anul.

Superstiția de Revelion spune că în noaptea dintre ani este bine să ai bani în buzunar, astfel vei atrage norocul de partea ta. Cine va dormi în noaptea de Anul Nou, va fi somnoros tot anul.

Tot o superstiție de Revelion este și aceea că în noaptea dintre ani nu este bine să mănânci carne de pasăre, deoarece este aducătoare de ghinion. În prima zi de Anul Nou nu se spală și nu se mătură, deoarece aceste lucruri pot atrage sărăcirea casei, scrie Libertatea.