REVOLUȚIA DIN 1989, după 35 de ani. 21 Decembrie, o zi ISTORICĂ pentru istorie / Nicolae Ceaușescu, promisiunile dinaintea sfârșitului

Se împlinesc 35 de ani de la Revoluția din 1989, momentul rămas în istorie, cel care a transformat România comunistă – aflată în controlul și în puterea depline a lui Nicolae Ceaușescu și a Partidului Comunist Român – într-o țară cu aspirații democratice, hotărâtă să-și ia destinul în propriile mâini, chiar și printr-o dureroasă jertfă de sânge pentru obținerea libertății.

21 decembrie 1989 – a făcut istorie și a rămas în istorie, fiind ziua în care Revoluţia a izbucnit la Bucureşti. Conducerea de atunci a ţării decide să organizeze un mare miting în capitală, scopul fiind acela de a condamna manifestaţiile de la Timişoara, devenit, deja, primul oraş liber de comunism.

Conform datelor oferite de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului, Revoluția Română din 1989 a făcut, în total, 5.205 victime, dintre care 1.116 morți și 4.089 de răniți. În noaptea dintre 21 şi 22 decembrie, 49 de oameni au murit, în jur de 500 au fost răniţi, iar peste 800 au fost încarceraţi, torturaţi şi bătuţi la Jilava.

ACTUALITATE Decizie DEFINITIVĂ a ICCJ, după ce un sat întreg a fost retrocedat ilegal unei familii, în baza unui certificat fals de moștenitor

17:11

HOROSCOP Cele 3 ZODII care își vor schimba viața în 2025, potrivit numerologului Mihai Voropchievici

17:07

Pe 20 decembrie 1989, dictatorul Nicolae Ceaușescu revine din Iran, convoacă o teleconferinţă în care acuză SUA, URSS şi Ungaria de implicare în evenimentele petrecute în ultimele zile, iar apoi – aproape de miezul nopții – convoacă la sediul Comitetului Central (CC) al PCR din Bucureşti pe reprezentanţii ambasadei URSS, pentru a le cere să retragă agenţii sovietici din Timişoara. Însă evenimentele s-au precipitat dramatic.

Nicolae Ceaușescu, promisiunile dinaintea sfârșitului

Manifestația de la Timisoara din 1989 își găsea astfel ecou la București în 21 decembrie, când la adunarea populară convocată de Nicolae Ceaușescu, printre urale și scandări, s-au făcut tot mai puternic auzite huiduieli și fluierături, mișcarea de stradă care a urmat fiind reprimată cu gloanțe și arestări.

Pe 21 decembrie, la ora 12.00, Nicolae Ceauşescu convoacă un miting în Piaţa Comitetului Central din Bucureşti, numai că, după doar câteva fraze, este întrerupt de ţipetele care se aud în rândul manifestanţilor. Surprins, Ceaușescu face apel la calm și își reia, cu greutate, discursul în timpul căruia va promite, disperat, adăugarea a încă 100 de lei la salariu.

Mitingul, transmis la radio şi televiziune, se termină mai devreme, iar oamenii se întorc acasă şi povestesc cele întâmplate, amintește Radio România Actualități.

„Alo, tovarăși, stați linistiți la locurili voastre!” sau „Vă mai dau o sută de lei la salariu”, sunt două dintre afirmațiile lui Nicolae Ceaușescu devenite sinonime cu evenimentele din 21 decembrie 1989, potrivit informațiilor publicate de Hotnews.ro.

”Acţiune fermă împotriva oricăror acţiuni care vor să distrugă independenţa şi socialismul în România!”

Ferm convins că muncitorii din București vor fi alături de el, Nicolae Ceaușescu a pregătit pentru mitingul din 21 decembrie 1989 același tip de ”discurs mobilizator” pe care îl stăpânea la perfecție.

De data aceasta, însă, cuvintele și îndemnurile sale au ajuns la urechile celor prezenți în Piața Comitetului Central din București, dar nu au mai avut ”ecoul dorit”.

“Dragi tovarăşi! Cel mai bun răspuns pe care trebuie să-l dăm este unitatea tuturor oamenilor muncii, a întregii naţiuni, acţiunea fermă de a realiza programele de dezvoltare socială a patriei şi de ridicare continuă a nivelului de trai material şi spiritual al poporului. De noi depinde ca România să rămână în continu o ţară liberă, independentă, constructoare a socialismului! Şi doresc să declar şi aici că vom face totul pentru a apăra integritatea şi suveranitatea României, libertatea şi viaţa poporului nostru, bunăstarea întregii naţiuni!

Să acţionăm cu întreaga răspundere şi să demonstrăm forţa şi capacitatea oamenilor muncii din capitală, a întregii naţiuni, pentru dezvoltarea patriei noastre, pentru bunăstarea şi independenţa naţiunii. Vă doresc succese în întreaga activitate! Şi unitate, acţiune fermă împotriva oricăror acţiuni care vor să distrugă independenţa şi socialismul în România! Aceasta e obligaţia noastră, a tuturor!”, a spus Nicolae Ceaușescu în timpul ultimului său miting, discursul său fiind transmis de televiziunea națională.

„Jos Ceaușescu!”, „Jos călăul!”

Mișcări bruște venind dintr-o parte a adunării și zgomotul unor petarde au transformat manifestația în haos. Mulțimea a început să fugă spre străzile din apropiere, abandonând steaguri și tablouri ale lui Nicolae Ceaușescu și ale Elenei Ceaușescu.

Cei mai curajoși au încercat să se facă ascultați: „Nu plecați oameni buni, acum e momentul, hai să mergem la Intercontinental”, se auzeau vocile străzii. Tot mai mulți strigau: „Jos Ceaușescu!”, „Jos călăul!”, „Jos analfabeta!”, „Jos cizmarul!”, „Și voi sunteți români!”.

Imaginea lui Ceaușescu din acele zile – figura schimonosită de mirare și frică, cu buzele încercând fără succes să articuleze câteva cuvinte și cu mâna dreaptă ridicată – a fost transmisă în foarte scurt timp la televiziunile din toată lumea. Cu aceasta imagine, se întrerupea transmisia în direct a Televiziunii Române.

După o scurtă pauză, Televiziunea și-a reluat transmisia, continuând ca și cum nimic deosebit nu s-ar fi întâmplat, cu câteva imagini de închidere grăbită a marii adunări populare din Capitală. Ceaușescu mai apucase să anunțe suplimentarea cu câteva sute de lei a salariilor, pensiilor și ajutorului social.

49 de morţi după „curățarea” Pieței Universității

După ce ”adunarea populară” s-a dispersat, manifestanții s-au grupat în Piaţa Universităţii, iar apoi întreg centrul Capitalei – de la Piața Unirii/Piața Romană/Piața Rosetti – a fost ocupat de protestatari.

În jurul orei 17.00 au fost înregistrate primele victime – 13 tineri au fost omorâţi în apropierea Sălii Dalles, şase dintre ei loviţi de un camion, iar ceilalţi şapte, care scăpaseră, au fost împuşcaţi în cap, a povestit Viorel Ene – preşedintele Asociaţiei Victimelor Mineriadelor – citat de frontpress.ro.

În după-amiaza zilei de 21 decembrie 1989, demonstranţii au oferit flori militarilor, ulterior fiind ridicată o baricadă din mese şi scaune la hotelul Intercontinental. Reacția forțelor de ordine, loiale regimului comunist, a fost cruntă după lăsarea serii. Au murit 49 de oameni în această ”acțiune de curățare” a Pieței Universității.

După miezul nopţii a început să se tragă, iar baricada a fost distrusă, ordinele venind direct de la Nicolae Ceaușescu, președintele României comuniste trimițându-l la fața locului chiar pe generalul Vasile Milea, pentru a coordona represiunea.

La 3.00 dimineaţa, nu mai era nimeni în stradă. În dimineaţa zilei de 22 decembrie, comandantul infanteriei şi al tancurilor, Ion Horţopan, îi raporta Elenei Ceauşescu că manifestanţii fuseseră ”terminaţi.“

Răniții și morții au fost transportați mai ales la Institutul de Medicină Legală, Spitalul de Urgență, Spitalul Colțea și sectia de neurochirurgie a Spitalului Gheorghe Marinescu. Procuratura Generală și Direcția Sanitară au interzis autopsierea victimelor decedate, potrivit sursei citate.

Mai mult, s-a dat ordinul – la fel cum s-a procedat și cu revoluționarii uciși la Timișoara – de incinerare a cadavrelor, însă, de această dată, acest ordin nu a mai fost executat.

Câteva ore mai târziu, în 22 decembrie, bucureștenii ieșeau din nou în stradă, în număr mult mai mare, estimat la câteva zeci de mii, și ocupau piața din fața Comitetului Central al Partidului Comunist, determinându-l pe Ceaușescu să părăsească sediul CC cu un elicopter. Era sfârșitul regimului comunist din România.

CITIȚI ȘI:

32 de ani de la Revoluție. Cum a fost ”rescris” scenariul mitingului convocat de Nicolae Ceaușescu pe 21 decembrie 1989: ”Noi suntem poporul, jos cu dictatorul!”

După 30 de ani, în căutarea Revoluției pierdute

VIDEO | Petre Roman: „La Revoluția de la 1989, poporul a vibrat la unison. De atunci, elanul românilor a fost spulberat”

Autor

Mara Răducanu

Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul ... vezi toate articolele