La un an de la tragicul accident din 2 Mai, unde doi tineri și-au pierdut viața, uciși de un șofer drogat, senatorul PSD Robert Cazanciuc, fost ministru al Justiției, a realizat o analiză detaliată a impactului acestei tragedii asupra societății românești și asupra legislației. El a vorbit despre măsurile care au fost adoptate în urma accidentului, despre eficiența acestora și despre necesitatea unor noi legi mai stricte pentru a preveni astfel de tragedii în viitor.
La un an după acest incident, Robert Cazanciuc a evidențiat că, deși tragedia a fost un moment de conștientizare socială și a determinat adoptarea Legii Anastasia pentru a combate conducerea sub influența substanțelor, efectele imediate ale legii nu au fost suficiente.
Da, accidentul de la 2 Mai a fost un moment de trezire socială, determinat nu doar de strigătul de durere al părinților Robertei și ai lui Andrei sau al camarazilor lor răniți, ci și de conștientizarea riscurilor consumului de droguri în rândul tinerilor.
Popularizare fără precedent a legii a condus la un răspuns social care merită consemnat: a scăzut numărul de infracțiuni de conducere sub influența alcoolului, fără accidente rutiere, dar a crescut numărul de contravenții. Aceasta înseamnă că șoferii continuă să se urce la volan băuți, dar scade cantitatea de alcool consumată și implicit numărul de accidente grave cauzate de diminuarea capacității de conducere.
Tot acest efort uriaș de promovare a efectelor legii din partea autorităților, a unui număr impresionant de companii private, precum și a presei, a făcut ca la un an de zile de la intrarea în vigoare a Legii Anastasia, petrecută cu doar 30 de zile înaintea tragediei de la 2 Mai, să avem o scădere cu 20 % a deceselor produse în accidente rutiere comise de șoferi aflați sub influența alcoolului sau a drogurilor, a precizat Robert Cazanciuc.
La data de 12 iulie anul acesta anunţam public că la această categorie avem doar o stagnare a numărului de decese, comparativ cu anul trecut, cauzate de persoane care au condus autovehicule fără a avea acest drept, şi că va trebui, aşadar, ca în perioada următoare să concentrăm efortul preventiv spre cei predispuşi la asemenea infracţiune.Din păcate, la 28 iulie 2024, un şofer fără permis în vârstă de 17 ani a produs un accident rutier, în cartierul Pantelimon din Bucureşti, în care a murit un copil de 9 ani, iar sora sa, de 7 ani, a fost grav rănită. Nu aş fi vrut să ajungem aici, dar în septembrie vom dezbate în Senat, în procedură de urgenţă, o iniţiativă legislativă prin care se vor majora pedepsele pentru cei care conduc un autovehicul fără permis, iar pedepsele nu vor mai putea fi suspendate, indiferent dacă s-au produs sau nu accidente cu răniri sau decese, a menționat senatorul PSD.
Nu aș fi vrut să ajungem aici, dar în septembrie vom dezbate în Senat, în procedură de urgență, o inițiativă legislativă prin care se vor majora pedepsele pentru cei care conduc un autovehicul fără permis, iar pedepsele nu vor mai putea fi suspendate, indiferent dacă s-au produs sau nu accidente cu răniri sau decese.Îmi doresc ca o altă lege pe care am inițiat-o (Legea 172/31 mai 2024 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul prevenirii și combaterii traficului și consumului ilicit de droguri și alte substanțe susceptibile de avea efecte psihoactive) să pună serios pe gânduri pe cei care ar intenționa să se urce la volan sub influența alcoolului sau a drogurilor, știind că pot rămâne fără permis până la 10 ani, indiferent dacă au comis un accident sau nu.Oricât de mult se implică presa sau mediul privat în promovarea efectelor acestor legi, rămâne în sarcina autorității judecătorești să aplice legea în litera și spiritul ei, astfel încât condamnările la pedeapsa cu închisoarea sau interzicerea dreptului de a mai conduce autovehicule pentru un număr mare de ani să-i facă să înțeleagă pe cei care mai cred că pot fi deasupra legii că nu mai există alt drum decât către închisoare pentru cei care se urcă la volan băuți, drogați sau fără permis, a argumentat el.
Un alt aspect abordat de senatorul Cazanciuc a fost legat de rolul sistemului judiciar în gestionarea cazurilor de acest tip. El a criticat dur modul în care a fost gestionat cazul Vlad Pascu de către judecătorul responsabil, subliniind necesitatea unei selecții riguroase și a unei pregătiri adecvate a magistraților.
Așteptările pentru a se face dreptatea pe care o permite legea sunt mari din partea familiilor celor dispăruți sau răniți, dar și a unei întregi societăți care așteaptă ca statul de drept să nu rămână doar o valoare constituțională invocată din când în când în relația cu străinătatea, ci o realitate care să-i determine pe români să se simtă protejați în țara lor, indiferent cum îl cheamă sau câte resurse ar avea autorul unei infracțiuni.Accidentul de la 2 Mai a adus în spațiul public de o manieră foarte violentă problema consumului de droguri în rândul tinerilor, dar la fel de șocant și problema adecvării resursei umane din justiție, atunci când judecătorul învestit cu soluționarea cazului Pascu s-a comportat ca și când nu citise deloc dosarul pe care îl avea de soluționat. Ceea ce a părea să fie o greșeală sancționabilă a fost completat de imaginea aceluiași magistrat în fața camerelor de luat vederi, unde, deşi nu era obligat de nimeni să dea piept cu jurnaliștii, a preferat să rămână minute în șir fără să spun nimic, spre stupefacția întregii țări.
Cred că sistemul judiciar are datoria legală și morală față de o societate care îi respectă independența și îi recunoaște nevoia unui statut privilegiat, de a nu face sub nicio formă o selecție cantitativă a viitorilor magistrați, indiferent cât de perpetuă pare să fie criza de personal. Românii merită să aibă parte de magistrați știutori de carte și cu suficientă experiență de viață ca să poată înțelege complexitatea unor relații sociale, care să le permită să fie empatici, să nu uite nici un moment că în fața lor se află oameni, și nu doar părți în dosare, a concluzionat senatorul PSD.