România a pierdut un milion de locuitori în ultimii 10 ani. După ce vom ști ce populație avem, vom afla și câți români au migrat în străinătate. ”Suntem o populație îmbătrânită”

Recenzarea populației și locuințelor nu este singura cercetare statistică de anvergură din acest an. După încheierea recensământului, Institutul Național de Statistică (INS), împreună cu Banca Mondială și Serviciul de Telecomunicații (STS) vor face o altă cercetare, care va aduna date privind migrația sub 12 luni a românilor în străinătate. 

„Va fi o altă cercetare de anvergură, dar, evident, cu întrebări mult mai puține, care privește migrația pe termen scurt, migrația sub 12 luni a românilor în străinătate, pentru că sunt și acestea niște date foarte importante.

Pentru a nu amesteca foarte mult lucrurile și a încărca foarte mult acest recensământ, s-a dorit să facem o cercetare separată și sunt convins că o să reușim”, a spus, pentru Gândul, Vladimir Alexandrescu, purtătorul de cuvânt al Institutului Național de Statistică.

Vârsta medie a populației României este la 44 de ani

Purtătorul de cuvânt al INS susține că populația României este una îmbătrânită, dar precizează că, exceptând Franța și Irlanda, toate țările Europei de Vest sunt într-un declin demografic.

La începutul anului 2022, populația rezidentă a României era estimată la 19,1 milioane de locuitori. Vârsta medie a populației este la 44 de ani.

Suntem o populație îmbătrânită, dar raportat la alte țări ale Europei de Vest, în principal, suntem chiar o populație tânără, pentru că acest 44 de ani ne plasează totuși în partea de jos a clasamentului, vesticii fiind cu mult înainte ca medie de vârstă”, explică Vladimir Alexandrescu.

Poate compensa România pierderile de populație?

Comparativ cu alte țări, însă, pentru România este mult mai dificilă compensarea pierderii de populație prin imigrare.

”Trebuie observat cu suficientă rigoare că, dacă în Europa de Vest, posibilitatea de compensare a pierderii de populație – rezultat prin declinul demografic care este prezent și acolo -, exceptând Franța și Irlanda, toate țările Europei de Vest sunt în declin demografic prin scădere naturală. Mor mai mulți oameni decât se nasc sau se nasc foarte puțini copii, ca să fim mai corecți. La ei, există posibilitatea de compensa această pierdere demografică prin imigrare, prin cei care vin din exterior, pentru că reprezintă o atracție din punct de vedere economic”, explică Vladimir Alexandrescu.

Unul dintre motivele pentru care străinii care vin în România nu se și stabilesc pe termen lung în țara noastră ar fi originea imigranților și faptul că au cu valori, credințe și cultură diferite de cele europene.

La noi, această șansă de imigrare este mult mai redusă pentru că nu prea sunt surse din care ar putea să vină o populație care să fie compatibilă cu modul nostru de viață și cu cerințele economice. Cei pe care îi vedeți prin restaurante, în special în zona comercială, dar și în zona de construcții, sunt oameni veniți din Est, din zona Asiei Centrale și din Asia Mijlocie. Modul lor de a fi, cultura lor, credința lor nu sunt în rezonanță cu noi, care suntem europeni și în marea majoritate ortodocși”, mai spune purtătorul de cuvânt al INS.

Recensământul populației și locuințelor, dar și cercetarea privind migrația temporară vor aduce cifre exacte și informații utile și pentru cei care fac investiții în România. Rezultatele cercetărilor statistice vor arăta structurile demografice și socio-profesionale pe care le are România.

„Nu este un demers al statisticii române, ci al societății române în totalitatea ei, iar obiectivul este de a vedea cu maximă precizie posibilă care este numărul de rezidenți pe care-i are România și structurile socio-profesionale necesare, așa încât să oferim celor care au nevoie informație bună pentru a face investiții în România, dar și pentru a gândi sisteme de dezvoltare a țării noastre, de a oferi pentru toate aceste activități informația de cea mai bună calitate”,  mai spune Vladimir Alexandrescu.

Românii au trecut testul recensământului online, desfășurat în premieră. Etapa clasică de recenzare, din ușă în ușă, a început pe 3 iunie. Deși unele voci au susținut că România nu este încă pregătită pentru acest sistem online de lucru, statistica pare să contrazică teoria vehiculată. 47% din populația țării a manifestat deschidere pentru autorecenzare, reușind să bifeze cu succes formula aleasă.

România a pierdut un milion de locuitori în 10 ani

Dacă la ultimul recensământ, din 2011, populația stabilă a României era de 20.121.641 de  persoane, la începutul anului 2022, populația rezidentă a României era estimată undeva la 19,1 milioane de locuitori.

Cel mai recent recensământ a avut loc în 2011, fiind al treilea de la căderea regimului comunist, după cele din 1992 și 2002.

Rezultatele obținute la recenzarea de acum 11 ani:

• Populația stabilă: 20.121.641 persoane, din care 10.333.064 femei (51,4%)
• Gospodării: 7,1 milioane (7.086.717)
• Locuințe: 8,5 milioane, din care 8.450.607 locuințe convenționale și 8.149 alte unități de locuit;
• Clădiri: 5.117.940, din care 5.103.013 clădiri cu locuințe și 14.927 clădiri cu spații colective de locuit.