EXCLUSIV | România stă de 11 ani la ușa Schengen. Președintele Comisiei de Apărare din Senat: ”Prin aderare, românii ar deveni europeni cu drepturi egale cu ale oricărui neamţ, olandez, francez sau italian”

Eurodeputaţii români au susţinut miercuri, în plenul Parlamentului European, aderarea cât mai rapidă a României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen, în contextul în care cele două ţări au îndeplinit încă din anul 2011 condiţiile tehnice necesare. Cu toate acestea, există încă voci care susțin că România nu este pregătită să-și vadă realizat visul de a intra în spațiul Schengen. Marea decizie a aderării pentru România, respectiv Bulgaria, ar putea fi luată în luna decembrie, când miniștrii de Interne și de Justiție din Uniunea Europeană se vor reuni în Consiliul JAI.

Nicoleta Pauliuc, președintele Comisiei de Apărare din Senat, a declarat, într-un interviu pentru Gândul, că România merită pe deplin să aibă undă verde pentru aderare, fiind un pilon de stabilitate în flancul estic al UE şi NATO.

Aceasta susține că, dincolo de preferințe și subiectivisme interne sau externe, România a făcut progrese uriașe, fiind printre ţările europene cel mai puternic ataşate valorilor comune prevăzute de tratatele constitutive ale Uniunii.

Președintele Comisiei de Apărare din Senat consideră că România a gestionat impecabil criza migranților în contextul agresiunii ruse asupra Ucrainei și că acest lucru merită materializat într-o decizie cu adevărat istorică pentru ţara noastră.

„Le-am arătat tuturor că se pot baza pe noi şi că ne respectăm cuvântul dat”

Reporter: Credeți că vom fi membri Schengen înainte de 1 ianuarie 2023?

Nicoleta Pauliuc: Eu sunt optimistă. Toţi responsabilii la nivel înalt din afara României cu care am vorbit m-au asigurat de sprijinul lor pentru atingerea acestui obiectiv pe care îl avem deja de 15 ani, de la intrarea în Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007. Am vorbit, de exemplu, cu foarte mulţi oficiali francezi anul acesta – Parisul deţinând Preşedinţia rotativă a Consiliului UE în prima jumătate de an -, care mi-au spus că a venit momentul pe care îl aşteptam.

Prestigiul câştigat de România urmare a gestionării impecabile a crizei migranţilor în contextul războiului de agresiune al Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei şi a felului în care am înţeles să acţionăm în această criză poate fi materializat într-o decizie cu adevărat istorică pentru ţara noastră. De altfel, este evident că România este un pilon de stabilitate în flancul estic al UE şi NATO. Le-am arătat tuturor că se pot baza pe noi şi că ne respectăm cuvântul dat.

Aşa cum spunea şi preşedintele Iohannis, nu avem garanţii privind accesul în spaţiul Schengen. Cred însă că este momentul cel mai prielnic pentru o asemenea realizare. Ce mă deranjează pe mine este că, uneori, pare că străinii vor să ne ajute mai mult decât o fac ai noştri din interior. Am văzut tot felul de poziţionări ale Opoziţiei actuale, care a fost la putere până anul trecut, cum că trebuie să rămânem pe din afară din raţiuni politice. Or, astfel de abordări sunt folosite adesea drept pretext tocmai pentru a ne ține pe tuşă.

„România a făcut progrese uriașe în tot acest timp”

Ce înseamnă pentru România să fie membru în spațiul Schengen?

Există două tipuri de beneficii. Unul de natură practică – economic şi social. Mărfurile înspre şi dinspre România ar circula mai rapid, cetăţenii români nu ar mai trebui să stea prin vămi atât de mult timp. Ar fi intrarea definitivă a României pe piaţa unică europeană.

Cred însă că valoarea simbolică este, cel puţin, la fel de importantă. Ar fi confirmarea integrării depline în UE, românii ar deveni totalmente cetăţeni europeni cu drepturi egale cu ale oricărui neamţ, olandez, francez sau italian. Ar fi şi un semnal de recunoaştere a progreselor uriaşe pe care România le-a făcut în tot acest timp.

„Aderarea României trebuie sprijinită de cei care vor o Uniune Europeană puternică”

În ultima perioadă, ținând cont și de contextul pe care îl trăim, România a fost mai vizibilă ca oricând. Vă surprinde faptul că, în cadrul dezbaterii de miercuri din Parlamentul European, europarlamentarul german Guido Reil (Grupul Identitate și Democrație) a lansat un atac la adresa României, spunând că nu ar fi trebuit primită în UE?

Am fost de-a dreptul siderată de discursul lui Guido Reil. Acesta nu face altceva decât să arate că şi în Vestul Europei există oameni care, cu intenție sau din nepricepere, îşi asumă deschis şubrezirea proiectului unic european. Într-o astfel de situaţie, contează şi cine te înjură. Când atacurile vin din partea unora precum euroscepticul Guido Reil, se poate vedea foarte clar cine sunt cei care îşi doresc ca România să rămână în afara Schengen.

Acest tip discurs ar trebui să fie un argument în sensul acceptării României tocmai pentru a nu încuraja acest tip de abordare. Românii se simt cetăţeni europeni. Mai discutăm noi unele decizii ale Bruxelles-ului, dar ne dăm seama că este drumul cel mai bun către prosperitate şi civilizaţie.

Suntem printre ţările europene cel mai puternic ataşate valorilor comune prevăzute de tratatele constitutive ale Uniunii, lucru evidenţiat de sondajele de opinie. Facem o notă discordantă faţă de state din Est sau Centru unde s-a înfiripat un curent eurosceptic. Tocmai de aceea este important ca acest obiectiv al nostru să fie sprijinit de Bruxelles şi de cei care vor o Uniune Europeană puternică.

„De la începutul invaziei ruseşti, în România au intrat 2,5 milioane de ucraineni”

De ce credeți că România nu a primit, până acum, undă verde pentru aderarea la spațiul Schengen? Este o decizie politică sau există o parte vulnerabilă care trage România în jos?

România îndeplineşte toate condiţiile tehnice. Nu am nici cea mai mică emoţie legată de vizita experţilor din toate ţările membre Schengen care trebuie să avizeze aderarea României. Le-am şi spus în mai multe rânduri poliţiştilor de frontieră români că fac o treabă excelentă, la un nivel superior chiar unora din state vechi membre ale UE.

Vă dau un exemplu: de la începutul invaziei ruseşti, în România au intrat 2,5 milioane de cetăţeni ucraineni prin frontierele terestre. Toate acestea s-au petrecut fără incidente şi fără probleme. Nu am avut tulburări ale ordinii publice şi nici plângeri privind comportamente neadecvate. Vă reamintesc de gardurile şi țarcurile din anumite ţări UE în cazul crizei migranților sirieni. Așa ceva n-a existat în România.

Ba mai mult, noi am oferit sprijin tehnic, uman şi administrativ inclusiv Republicii Moldova, o țară mult mai mică unde intrările de cetăţeni ucraineni au ajuns să fie cam cât jumătate din populație.

Fără îndoială, România îndeplineşte criteriile tehnice de foarte mult timp. Până acum, decizia a fost una politică. Mai mult, s-a folosit mereu tema Justiţiei pentru a se bloca acest proces.

Or, între timp a apărut un mecanism nou de sancționare a derapajelor de la statul de drept. Ceea ce înseamnă că, inclusiv din această perspectivă, pârghia de avarie numită MCV nu mai trebuie acționată.

Reformele în domeniul Justiției promovate în ultimii doi ani – spre exemplu desființarea SIIJ – sunt apreciate la nivel european şi rezolvă multe dintre problemele structurale generate de guvernările precedente. Coaliția are toată disponibilitatea de a corecta disfuncțiile legislative în pachetul Legilor Justiției.

Cine nu vrea ca România să intre în spațiul Schengen și de ce?

Eurodeputatul german Guido Reil, din Grupul Identitate şi Democraţie (ID), a lansat un atac la adresa României şi a Bulgariei, susţinând că cele două state nu trebuie să fie acceptate în Schengen şi că aderarea lor la UE a fost o greşeală.

”În ultimul an, am fost de multe ori în România şi vreau să fiu prietenos când spun că România este Wild West-ul Europei. În Ucraina, am văzut o infrastructură mult mai bună decât în România. Nu avem nevoie de România şi de Bulgaria nici în Uniunea Europeană, nici în Schengen”, a afirmat Reil.

Eurodeputatul german Gunnar Beck (Grupul Identitate și Democrație) a apreciat că este nevoie mai degrabă de o reformă a spaţiului Schengen, nu de extinderea sa prin ”admiterea a trei state corupte” (Bulgaria, Croaţia şi România, n.red.), el invocând ca argument indicele Transparency International. Gunnar Beck a susținut că aderarea României şi a Bulgariei la Schengen va duce la o migraţie în masă.

Preşedinta de şedinţă i-a atras atenţia eurodeputatului german pentru tonul jignitor folosit şi a anunţat că o va informa pe preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, în vederea sancţionării lui Guido Reil.

România și Bulgaria, pregătite pentru Schengen

Vicepreşedintele Comisiei Europene pentru promovarea modului de viaţă european, Margaritis Schinas, a reamintit că România şi Bulgaria au îndeplinit de mult timp criteriile tehnice pentru aderarea la spaţiul Schengen, lucru recunoscut încă din 2011.

În ultimii 35 de ani, am construit o întreagă arhitectură pentru spaţiul Schengen şi trebuie să continuăm să îmbunătăţim această arhitectură. Sprijinul europenilor pentru Schengen demonstrează importanţa lui. România şi Bulgaria aşteaptă o decizie a Consiliului de peste 11 ani”, a spus Schinas.

El a lăudat România și Bulgaria pentru modul cum au gestionat frontierele în fața valului uriaș de refugiați ucraineni care au fugit din calea războiului declanșat de Vladimir Putin la 24 februarie 2022.

Comisia Europeană îşi reiterează sprijinul deplin pentru aderarea României şi a Bulgariei la Schengen. Avem ocazia ca în decembrie să luăm această decizie istorică”, a mai spus Margaritis Schinas.

Eurodeputata olandeză Sophia In ‘t Veld a luat apărarea României

Eurodeputata olandeză Sophia In ‘t Veld, membră a partidului Democraten 66 aflat la guvernare în Țările de Jos, s-a declarat, în Parlamentul European, rușinată de faptul că Guvernul de la Haga se opune aderării României și Bulgariei la Spațiul Schengen și a cerut premierului olandez, Mark Rutte, să sprijine extinderea zonei europene de liberă circulație și cu cele două țări candidate.

Mi-e rușine cu Guvernul olandez, pentru că acest guvern a fost printre principalele obstacole aici, în mare măsură din cauza unor motive politice. Respectarea drepturilor și legilor nu e ceva opțional. Prin urmare, cer premierului Olandei să respecte legea și să susțină aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen. Cred că în astfel de vremuri trebuie ca unitatea europeană să vină înaintea intereselor naționale. Bulgaria și România își au locul în spațiul Schengen”, a spus Sophia In ‘t Veld, în plenul de la Strasbourg, care a dezbătut miercuri procesul de aderare a României și Bulgariei la zona Schengen.

Ea a reamintit că din 2011 Comisia Europeană a recomandat Consiliului UE să aprobe aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen.