România atacă decizia istorică a CEDO în cazul familiilor formate din persoane de același sex. Care sunt argumentele autorităților
Ministerul Afacerilor Externe a comunicat oficial, duminică, într-un răspuns la solicitarea Gândul, că statul român a atacat la camera superioară decizia istorică din 23 mai a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), care obligă România să recunoască prin lege și să protejeze drepturile cuplurilor formate din persoane de același sex care vor să devină oficial o familie.
Ca urmare a solicitării Gândul privind cauza Buhuceanu și alții împotriva României (20081/19 ș.a.), în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO/Curtea) a pronunțat o hotărâre la data de 23 mai 2023, Ministerul Afacerilor Externe a transmis că, în urma unei decizii adoptate de Guvernul României, a fost transmisă o cerere de retrimitere la Marea Cameră a Curții Europene a Drepturilor Omului a grupului de cauze Buhuceanu şi alţii împotriva României.
Potrivit legii, Ministerul Afacerilor Externe este instituţia care exercită, în numele Guvernului, prerogativele de agent guvernamental în faţa CEDO.
Potrivit oficialilor MAE, cererea de retrimitere a fost formulată în temeiul articolului 43 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (Convenția), care stabilește că oricare dintre părțile într-o cauză poate solicita retrimiterea, în cazuri excepționale, în termen de trei luni de la data hotărârii pronunțate de o Cameră a CtEDO.
Termenul oficial până la care statul român, prin MAE, a trebuit să anunțe ce hotărâre ia s-a împlinit astfel miercuri, 23 august .
„Pornind de la complexitatea deosebită a hotărârii și implicațiile transversale profunde pe care executarea acesteia le are asupra legislației din România, a funcționării mecanismelor administrative și asupra societății în general, solicitarea de retrimitere se bazează pe îndeplinirea criteriului referitor la existenta unei probleme privitoare la aplicarea prevederilor Convenției – conform art. 43 alin. (1)”, a comunicat MAE.
Reprezentanții diplomației române au precizat, în răspunsul pentru Gândul, că este important de reținut că evaluarea admisibilității cererii de retrimitere este de competența unui Colegiu de cinci judecători ai Marii Camere a Curții Europene a Drepturilor Omului. Astfel, supunerea efectivă a cauzei spre reexaminarea Marii Camere este independentă de voința părților, fiind un atribut exclusiv al Colegiului de cinci judecători, care evaluează oportunitatea retrimiterii într-o procedură necontradictorie, nepublică și fără a oferi motive de admitere sau respingere a acesteia.
În situația în care cererea este admisă de către Colegiu, Marea Cameră se va pronunța asupra cauzei printr-o hotărâre. Regulile de procedură prevăzute pentru activitatea Camerelor se aplică şi în cazul Marii Camere, conform art. 71 din Regulamentul de procedură al CEDO, în vigoare începând cu 23 iunie 2023, au conchis oficialii MAE.
Traseul cauzei
În cazul în care Marea Cameră a CEDO nu va admite cauza sau se va pronunța similar cu decizia din prima cameră, România va trebui să elaboreze legislația cu impact major asupra cuplurilor formate din persoane de același sex care vor să se căsătorească sau vor recunoașterea căsătoriilor încheiate în alte state, dar și pentru toți membrii comunității LGBT (lesbiene, gay, bisexuali, persoane transgender).
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis, pe 23 mai, să admită plângerea Asociației ACCEPT împotriva statului român, în numele a 21 de cupluri LGBT, prin care autoritățile române sunt acuzate de încălcarea dreptului la respectarea vieții private și de familie în dosarul „Buhuceanu și alții vs. România”.
Astfel, CEDO a constatat că România încalcă articolul 8 din Convenția privind drepturile omului, care prevede dreptul la respectarea vieții private și de familie. Curtea a declarat, cu cinci voturi pentru și două împotrivă, că cererile cetățenilor români sunt admisibile.
„Orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private şi de familie, a domiciliului său şi a corespondenţei sale. Nu este admis amestecul unei autorităţi publice în exercitarea acestui drept decât în măsura în care acesta este prevăzut de lege şi constituie, într-o societate democratică, o măsură necesară pentru securitatea naţională, siguranţa publică, bunăstarea economică a ţării, apărarea ordinii şi prevenirea faptelor penale, protecţia sănătăţii, a moralei, a drepturilor şi a libertăţilor altora”, prevede articolul 8 din Convenție.
Astfel, ca urmare a deciziei CEDO din luna mai, statul român trebuie să adopte o legislație prin care să recunoască și să le protejeze drepturile cuplurilor de același sex .
Florin Buhuceanu, cel care a dat numele deciziei istorice de la CEDO, și partenerul lui de viață de peste opt ani, Victor Ciobotaru, și-au spus povestea la GÂNDUL EXCLUSIV și au explicat de ce au ales să se numere printre cele 21 de cupluri LGBT care s-au adresat Curții de la Strasbourg. După cinci ani, ei au câștigat, în primă cameră, în cauza „Buhuceanu și alții vs. România”, în care au cerut să aibă drepturi egale cu orice cetățean care vrea să își întemeieze o familie și care are protecția statului.
Gândul a solicitat Ministerului Afacerilor Externe să precizeze dacă decizia CEDO va fi sau nu atacată la scurt timp de la decizia CEDO din 23 mai.
Întrebările transmise au avut drept referință cauza „Fedotova și alții împotriva Federației Ruse”, din 17 ianuarie. În această speță, Marea Cameră a decis, la fel ca în prima cameră, că familiile formate din persoane de același sex trebuie recunoscute legal și protejate de toate statele din Consiliul Europei, inclusiv România.
A doua referință este la un precedent notoriu, din 5 august 2020, când Guvernul, prin Ministerul Afacerilor Externe, a decis să nu fie solicitată retrimiterea la Marea Cameră a Curții Europene a Drepturilor Omului a hotărârii CEDO în cazul ”Kövesi c. România”, pronunțată în 5 mai 2020.
Florin Buhuceanu: „Ar fi jenant”
Întrebat despre perspectiva unei retrimiteri la Marea Cameră din partea responsabililor de la București, Florin Buhuceanu spunea, la GÂNDUL EXCLUSIV, că nu i se pare probabilă, mai ales după decizia în cauza Fedotova împotriva Federației Ruse.
„Marea Cameră a decis că aceste drepturi sunt universale, se aplică tuturor familiilor și ele nu depind de opinia publică dintr-o societate sau alta. Deci așa-numitul argument al României nu va fi luat în seamă”, declarat Florin Buhuceanu.
„Ar fi jenant, pentru că nu e firesc să se poarte ca Federația Rusă. Totuși, știe foarte bine că are obligații, nu a încercat să trișeze aici. Da, există obligația de a oferi protecție juridică acestor familii, atunci când știi, trebuie să și faci. A invoca nu știu câte proiecte de lege, parte dintre ele propuse de noi, aflate în diferite stadii în Parlament, nu e suficient. România, statul român, Guvernul, respectiv Parlamentul, împreună, trebuie să ia o decizie. Faptul că se tot pregătește, din 2008 ne tot pregătim, cam atât, suntem în 2023, cred că ne-am pregătit suficient pentru a accepta că Florin și Victor formează un cuplu și acest cuplu e o familie ca oricare altă familie. Nu mi se pare o mare grozăvie, nu cred că trebuie să ne pregătim mai bine de un deceniu pentru asta”, spunea Florin Buhuceanu.
Despre această eventualitate s-a pronunțat la Gândul și președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), Csaba Asztalos, care spunea că adoptarea acestei legislații este inevitabilă, dar rămâne de văzut cât de repede va intra în vigoare.
„Există deja mai multe proiecte de legi depuse în Parlament, da, va aplica această decizie, nu are ce să facă. Nu știu când. În primul rând, România are un termen de trei luni să atace hotărârea la Marea Cameră, dar fără succes, din punctul meu de vedere, pentru că Marea Cameră s-a pronunțat recent împotriva Rusiei în cauza Fedotova pe acest subiect, s-a menținut decizia primei camere. Depinde ce va decide statul român – Guvernul și Parlamentul –, nu știu dacă în an electoral este un subiect pe care poate să îl gestioneze”, explica președintele CNCD.
Potrivit lui Csaba Asztalos, sancțiunile pot să meargă până la suspendarea din Consiliul Europei, cu pierderea votului României în CoE, dacă nu o aplică.
Și avocata celor 42 de români care s-au adresat Curții de la Strasbourg, Iustina Ionescu, este de părere că un eventual apel la Marea Cameră va fi oprit tocmai pe considerentul că există deja o hotărâre într-un caz similar.
„Cauza Fedotova este un filtru al judecătorilor care verifică dacă un eventual apel are sau nu sens. Or, din moment ce există hotărârea Fedotova, acest filtru probabil va opri din start eventualul apel de introdus de către statul român. Dar dacă ne uităm cum s-a poziționat Guvernul în momentul în care am schimbat observații în acest caz, Guvernul nu a respins, când s-a apărat în cauză, ideea necesității unei legi și a recunoașterii acestor familii, doar a considerat că este nevoie de o temporizare a adoptării acestui cadru legislativ, pe motiv că societatea nu ar fi pregătită”, spunea avocata Iustina Ionescu.
Ce a decis CCR acum cinci ani
Decizia CEDO cântărește mai mult în ceea ce privește impunerea unui demers legislativ, spre deosebire de decizia Curții Constituționale a României (CCR) din 2018, care vizează cunoscutul caz Coman – Hamilton, care, deși se referă la același drept al cuplurilor de același sex, nu poate duce la obligarea aleșilor să adopte un act normativ.
În urmă cu cinci ani, judecătorii constituționali au dezbătut excepția de neconstituționalitate invocată de Relu Adrian Coman, Robert Clabourn Hamilton și Asociația Accept, reclamanți într-o cauză în care solicită, printre altele, obligarea pârâților, Inspectoratul General pentru Imigrări și Ministerul Afacerilor Interne, să înceteze imediat discriminarea pe criteriul orientării sexuale, în aplicarea procedurilor cu privire la dreptul la liberă circulație în Uniunea Europeană, pentru Relu Adrian Coman și soțul său, Robert Clabourn Hamilton.
Conform documentului CCR, în motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii susțin că nerecunoașterea căsătoriilor între persoane de același sex, legal încheiate în străinătate, reprezintă o încălcare a dreptului la viață intimă, familială și privată, și o discriminare pe criteriul orientării sexuale.
„Reclamanții au construit împreună o viață intimă și de familie care a fost recunoscută legal de statul belgian. Mutarea în România nu poate schimba nici realitatea de fapt a vieții lor intime și de familie, și nici realitatea juridică a căsătoriei lor legale în Belgia. Soții, însă, nu își pot continua, pe teritoriul României, relația lor de familie în condiții egale cu persoanele heterosexuale aflate în situații similare, întrucât reclamantul Robert Clauborn Hamilton este obligat, în acord cu practica Inspectoratului General pentru Imigrări, să părăsească teritoriul României, pe motiv că art. 277 din Codul civil interzice recunoașterea în România a căsătoriilor între persoane de același sex încheiate în străinătate.
Or, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, și relațiile stabilite într-un cuplu format din persoane de același sex sunt tot relații intime și de familie, ca și în cazul cuplurilor heterosexuale, astfel că nu există o justificare rezonabilă care să permită crearea unei diferențieri prin lege, inclusiv sub aspectul libertății de circulație a persoanei. Prin urmare, autorii excepției apreciază că reglementările interne vin în contradicție cu prevederile constituționale care apără viața intimă, de familie și privată, și cu cele care consacră egalitatea între cetățeni, și constituie o încălcare a art. 14, coroborat cu art. 8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale”, potrivit deciziei CCR.
Astfel, judecătorii au admis excepția de neconstituționalitate și au constatat că dispozițiile art. 277 alin.(2) și (4) din Codul civil sunt constituționale în măsura în care permit acordarea dreptului de ședere pe teritoriul statului român, în condițiile stipulate de dreptul european, soților – cetățeni ai statelor membre ale Uniunii Europene și/sau cetățeni ai statelor terțe – din căsătoriile dintre persoane de același sex, încheiate sau contractate într-un stat membru al Uniunii Europene.
Pornind de la decizia CCR, dar și de la hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) din 5 iunie 2018, Ministerul Afacerilor Interne a elaborat și a pus în dezbatere publică recent un proiect de lege pentru completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România.
Conform notei de fundamentare, „prin proiectul de act normativ se are în vedere soluționarea problemei expusă anterior, prin modificarea în mod corespunzător a art. 46 și 62 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare, vizând strict înlăturarea cerinței transcrierii certificatului de căsătorie exclusiv în scopul exercitării drepturilor ce privesc libera circulație a persoanelor în cadrul Uniunii Europene”.
Sociologii estimează că, în prezent, aproximativ 10% din populație trăiește în cuplu, fără recunoaștere juridică. Din 1993 până în prezent, ponderea românilor care resping persoanele gay a scăzut cu 25 de procente, iar susținerea pentru recunoașterea familiilor LGBTI este în creștere, arată studiile citate de comunitate.
Societatea românească este mai mult decât pregătită pentru adoptarea și implementarea unui set de legi care să asigure protecția și recunoașterea familiilor LGBT, a transmis Asociația ACCEPT, citând un sodaj foarte recent. Conform celui mai recent studiu, realizat de Ipsos, în luna iunie 2023, 51% dintre români ar susține o formă de recunoaștere legală a familiilor LGBT.
CITIȚI ȘI: